Vitamina C poate fi administrată zilnic?

Dieta zilnică ar trebui să conțină un set specific de substanțe pe care organismul nu le poate produce și stoca. Nivelurile de necesitate pentru acestea sunt relativ bine cunoscute, dar în multe cazuri există o creștere semnificativă a nevoilor organismului. Un bun exemplu în acest sens sunt vitaminele, care sunt responsabile de reglarea modificărilor biochimice din organism, menținând astfel bunăstarea fizică și mentală. Acest grup este perfect reprezentat de vitamina C.

1. Efectele secundare timpurii ale deficienței de vitamina C
2. Deficitul sever de vitamina C
3. Aportul zilnic de vitamina C
4. Ce distruge o vitamină?
5. Vitamina C în alimentație

Efectele secundare timpurii ale deficienței de vitamina C

Lipsa unei aprovizionări regulate a organismului cu vitamina C duce la o epuizare treptată a rezervelor acesteia. Acest lucru este asociat cu o gamă largă de efecte, de la modificări subtile ale dispoziției la probleme de sănătate mai grave, cum ar fi scorbut sau tulburări ale sistemului nervos.

Slăbiciune generală

În stadiile incipiente ale deficienței, poate exista un sentiment de slăbiciune generală sau oboseală rapidă, deoarece vitamina C este necesară pentru producerea multor neurotransmițători, inclusiv a stimulentului adrenalină. De asemenea, vindecarea rănilor este mai lentă din cauza sintezei deficitare a colagenului, o proteină esențială pentru menținerea integrității țesuturilor, a vaselor de sânge și a sănătății pielii, gingiilor, oaselor și dinților.

Deficitul sever de vitamina C

Pe măsură ce deficitul de vitamina C progresează, țesuturile devin mai fragile și mai sensibile la leziuni, astfel încât apar vânătăi și sângerări, în special ale gingiilor. De asemenea, pot apărea sângerări subcutanate și sângerări nazale ca urmare a deteriorării structurii vaselor de sânge.

Stadii avansate de deficiență

În stadiile avansate de deficiență, apare scorbutul, care se manifestă prin dureri ale articulațiilor și mușchilor care devin dureroși din cauza degenerării țesuturilor conjunctive. Scorbutul duce, de asemenea, la pierderea dinților, slăbirea oaselor, dificultăți de mobilitate și, în cele din urmă, fără intervenție, poate duce la deces din cauza insuficienței organelor.

Scăderea imunității

În plus, deficitul de vitamina C are ca efect scăderea imunității, făcând organismul mai sensibil la infecții și la numeroase boli care nu au legătură cu agenții patogeni externi. Ea slăbește lupta împotriva stresului oxidativ, care crește în timpul efortului, stresului sau utilizării stimulentelor și expunerii la poluanții din mediu. Astfel, organismul devine mai susceptibil la cancer sau boli autoimune.

Aportul zilnic de vitamina C

Vitamina C (atât în alimente, cât și în suplimente) poate, și chiar trebuie, să fie administrată zilnic, deoarece organismul uman nu o poate stoca mult timp, iar rezervele sale se epuizează rapid din cauza timpului scurt de înjumătățire (timpul după care jumătate din cantitatea consumată rămâne în circulație) cuprins între 30 de minute și aproximativ o oră. Consumul unor doze mai mari, dar mai puțin frecvente, nu este recomandabil în acest caz, deoarece excesul este eliminat eficient în urină.

Suplimentarea zilnică este recomandată mai ales în perioadele de cerere crescută sau de aprovizionare insuficientă în alimentație. Produsele care furnizează vitamina C sunt abundente, dar, din cauza sensibilității acesteia la factorii externi, poate fi uneori dificil să se satisfacă cererea.

Ce distruge o vitamină?

Acidul ascorbic este ușor degradat de căldură, lumină și oxigen. Gătitul, prăjirea sau coacerea pot distruge până la 50% din conținutul de vitamina C al alimentelor, în timp ce produsele după tratament termic și depozitare timp de câteva ore sau 24 de ore pot înregistra pierderi de până la 80-90%. În plus, deoarece este o vitamină solubilă în apă, atunci când se gătește în apă aceasta trece în stoc, care este adesea aruncat, reducând semnificativ conținutul său în legume sau fructe.

Vitamina C în alimentație

Vitamina C se găsește în multe fructe și legume, dintre care câteva acoperă deja necesarul zilnic pentru o persoană adultă, dar foarte inactivă (aproximativ 75-90 mg) într-o porție de 100 g. Fructele precum acerola (1677 mg la 100 g), măceșul (426 mg), coacăzul negru (181 mg) și ardeiul roșu (128 mg) conțin cea mai multă vitamina C. Legumele verzi precum pătrunjelul (133 mg) și broccoli (89 mg) furnizează, de asemenea, cantități semnificative. Kiwi (93 mg), portocalele și grepfrutul (53 mg), căpșunile (59 mg) și ananasul (47 mg) contribuie, de asemenea, la acoperirea necesarului, în special în cazul unei alimentații variate, care permite o refacere constantă a vitaminei C fără a fi nevoie de suplimente.

Surse:

Padayatty, S. J., Sun, H., Wang, Y., Riordan, H. D., Hewitt, S. M., Katz, A., Wesley, R. A., & Levine, M. (2004). Vitamin C pharmacokinetics: implications for oral and intravenous use. Annals of internal medicine, 140(7), 533–537. https://doi.org/10.7326/0003-4819-140-7-200404060-00010

Duconge, J., Miranda-Massari, J. R., Gonzalez, M. J., Jackson, J. A., Warnock, W., & Riordan, N. H. (2008). Pharmacokinetics of vitamin C: insights into the oral and intravenous administration of ascorbate. Puerto Rico health sciences journal, 27(1), 7–19.

Naidu K. A. (2003). Vitamin C in human health and disease is still a mystery? An overview. Nutrition journal, 2, 7. https://doi.org/10.1186/1475-2891-2-7