Cercetările privind microbiota intestinală și substanțele conexe au explodat literalmente în al doilea deceniu al secolului XXI. Bacteriile intestinale probiotice și toți compușii pe care aceștia îi produc sunt prezentați ca noi metode preventive și terapeutice, atât în contextul sănătății gastrointestinale, cât și al sănătății întregului organism.
- Acid butiric - butirat de sodiu
- Originea butiratului de sodiu
- Efectul butiratului de sodiu
- Factori care amenință intestinul și microbiota
- Butiratul în termeni terapeutici
- Dozajul de butirat de sodiu
Acid butiric - butirat de sodiu
Una dintre substanțele cele mai promițătoare în ceea ce privește efectele multidirecționale de promovare a sănătății este acidul butiric, care este introdus în suplimente sub formă de butirat de sodiu.
Originea butiratului de sodiu
Bacteriile intestinale precum Clostridium butyricum, Faecalibacterium, Eubacterium și Roseburia sunt responsabile de producerea de butirat prin fermentarea carbohidraților, inclusiv a fibrelor alimentare. Acest proces produce diverse substanțe, inclusiv acizi grași cu lanț scurt (SCFA) precum butirat, acetat și propionat. Acestea sunt molecule mici, dar cu efecte foarte multidirecționale.
Apariție naturală
În ceea ce privește produsele alimentare, acidul butiric apare în mod natural în principal în produsele lactate, cum ar fi untul, smântâna, iaurtul și brânza. Cu toate acestea, este demn de remarcat faptul că nivelurile de acid butiric din aceste produse pot varia. De exemplu, untul este mult mai bogat în acid butiric decât iaurtul.
Efectul butiratului de sodiu
Butiratul are un efect benefic asupra intestinelor și a întregului sistem digestiv. Una dintre acțiunile sale cheie este efectul său asupra nutriției celulelor epiteliale intestinale. Butiratul este sursa de energie preferată pentru aceste celule, ceea ce înseamnă că, furnizându-le energie, promovează creșterea, repararea și reconstrucția lor.
Nutrient pentru bacteriile intestinale bune
Butiratul de sodiu servește și ca nutrient pentru bacteriile intestinale benefice, care contribuie la menținerea echilibrului microbiotei intestinale. Acesta promovează procesele de absorbție a nutrienților și protecția împotriva substanțelor potențial nocive.
Protecția împotriva agenților nocivi
Legat de protecția împotriva agenților nocivi este rolul butiratului în menținerea integrității barierei intestinale. Bariera intestinală joacă un rol cheie în protejarea organismului împotriva substanțelor nedorite, dar și a microorganismelor și toxinelor care pot pătrunde în fluxul sanguin.
Efect antiinflamator
În plus, butiratul prezintă proprietăți antiinflamatorii. Inflamația cronică la nivelul intestinelor, adesea neglijată timp de ani de zile, poate duce la diverse probleme de sănătate, cum ar fi boala inflamatorie intestinală și deficiențele nutritive. Butiratul are un efect antiinflamator prin inhibarea activității bacteriilor intestinale nefavorabile și reducerea producției de substanțe proinflamatorii.
Îmbunătățirea absorbției nutrienților
Butiratul poate avea, de asemenea, un efect indirect asupra absorbției nutrienților. Un bun exemplu în acest sens este efectul asupra absorbției electroliților și reglarea echilibrului apă-electroliți.
Factori care amenință intestinul și microbiota
Obiceiuri proaste și greșeli alimentare
O dietă nesănătoasă, bogată în alimente procesate, zaharuri și grăsimi trans și săracă în fibre și nutrienți, consumul de alcool și fumatul sunt unii dintre factorii care pot duce la disbioză intestinală și la inflamarea și deteriorarea tractului gastrointestinal.
Stresul
Stresul pe termen lung poate avea un efect similar, deoarece, ca răspuns la stimuli emoționali negativi, organismul produce hormoni de stres care afectează funcția intestinală, provocând, printre altele, modificări ale peristaltismului și permeabilității intestinale.
Medicamente, bacterii, viruși
De asemenea, atunci când sunt utilizate fără o protecție adecvată, antibioticele și chiar medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (de exemplu, ibuprofenul) pot perturba microbiota, ceea ce deschide calea pentru dezvoltarea agenților patogeni și poate duce la diaree, tulburări digestive și alte probleme intestinale. Infecțiile alimentare netratate, fie ele virale, bacteriene sau fungice, pot avea, de asemenea, un efect devastator.
Butiratul în termeni terapeutici
Bolile inflamatorii intestinale (IBD)
Una dintre principalele entități patologice în care poate fi utilizat butiratul de sodiu sunt bolile inflamatorii intestinale (BII), cum ar fi colita ulcerativă (CU) și boala Crohn. Aceste afecțiuni se caracterizează prin inflamarea intestinelor care se manifestă prin diaree, dureri abdominale, scaune cu sânge și pierdere în greutate.
Sindromul intestinului iritabil (IBS)
Sindromul intestinului iritabil (IBS) este o altă afecțiune în care butiratul de sodiu poate fi benefic. IBS este o tulburare intestinală care se manifestă prin dureri abdominale, balonare, mișcări intestinale neregulate și modificări ale consistenței scaunelor. Butiratul de sodiu poate afecta funcția intestinală prin reglarea contracțiilor intestinale și reducerea inflamației, contribuind la ameliorarea simptomelor.
Efecte asupra imunității
Butiratul de sodiu poate afecta sistemul imunitar, îmbunătățind atât imunitatea înnăscută, cât și cea dobândită. Studiile indică faptul că butiratul de sodiu poate activa macrofagele, celule imunitare cheie care elimină agenții patogeni. În plus, butiratul de sodiu poate modula funcția celulelor T și B, care influențează eficacitatea răspunsului imun al organismului la infecții și boli. La persoanele cu boli inflamatorii intestinale, acest lucru este deosebit de important, deoarece aceste afecțiuni afectează adesea răspunsurile imune.
Efecte neuroprotectoare
Conform primelor indicații, butiratul de sodiu are un efect neuroprotector, ceea ce înseamnă că poate avea un efect protector asupra sistemului nervos. Unul dintre mecanismele prin care butiratul de sodiu poate proteja sistemul nervos este capacitatea sa de a regla stresul oxidativ și procesele inflamatorii. Această acțiune are potențial, de exemplu, în contextul prevenirii bolilor neurodegenerative.
Dozajul de butirat de sodiu
Dozele tipice recomandate pot varia de la 300 mg la 2 g pe zi, consumate o dată pe zi sau împărțite în mai multe porții. Dozele pot varia în funcție de scopul utilizării sau de formula suplimentului.
Surse:
Coppola, Serena et al. “The Protective Role of Butyrate against Obesity and Obesity-Related Diseases.” Molecules (Basel, Switzerland) vol. 26,3 682. 28 Jan. 2021, doi:10.3390/molecules26030682
Conținutul este prezentat doar în scop educațional și informativ. Se acordă o atenție deosebită pentru a asigura acuratețea factuală a acestora. Cu toate acestea, ele nu sunt destinate să înlocuiască sfaturile individuale ale unui specialist, adaptate la situația specifică a cititorului.