EPA - ce este? La ce ajută

Acidul eicosapentaenoic (EPA) aparține grupului de grăsimi omega-3, care sunt componente esențiale ale dietei. Acizii grași omega-3 sunt acizi grași polinesaturați, caracterizați printr-o structură specifică - prima dublă legătură din molecula lor este situată la al treilea atom de carbon, începând de la capătul lanțului de carbon (așa-numitul capăt omega). Datorită acestei structuri, ei îndeplinesc funcții-cheie în organism, dar nu sunt produși de organism în cantități suficiente, astfel încât trebuie să fie aprovizionați cu alimente. Cei mai importanți acizi grași omega-3 sunt: acidul alfa-linolenic (ALA), acidul docosahexaenoic (DHA) și tocmai acidul eicosapentaenoic (EPA).

1. Proprietăți ale acidului eicosapentaenoic
2. Efectele benefice ale EPA
3. Studii recente

Proprietăți ale acidului eicosapentaenoic

EPA are 20 de atomi de carbon dispuși într-un lanț și cinci legături duble. Structura sa chimică îl face lichid la temperatura camerei și susceptibil la deteriorarea de către oxigen, lumină și căldură. Este solubil în grăsimi și substanțe organice, dar nu și în apă.

Prezența

EPA se găsește în principal în peștii marini precum somonul, macroul, sardinele, heringul și tonul. În natură, aceasta ajută organismele acvatice, cum ar fi peștii și mamiferele marine, să mențină fluiditatea membranelor celulare în apele reci. Se formează în microorganismele acvatice, în special în alge, iar peștii o acumulează consumând aceste microorganisme sau consumatorii lor.

În organismul uman

În organismul uman, EPA este produs într-o mică măsură dintr-un alt acid gras, acidul alfa-linolenic (ALA), dar acest proces nu este foarte eficient. Eficiența sa atinge un maxim de câteva procente. Cea mai mare parte a EPA se găsește în membranele celulare, unde afectează elasticitatea și funcționarea acestora. EPA se găsește, de asemenea, în grăsimile de rezervă, în ficat și în sânge, în particule grase numite lipoproteine.

Efectele benefice ale EPA

Potențial de promovare a sănătății - direcții

Cercetările privind acidul eicosapentaenoic (EPA) au demonstrat potențialul său important de promovare a sănătății, în special în contextul bolilor cardiovasculare și al funcției metabolice și neuronale. O analiză a 24 de publicații care acoperă nouă experimente controlate cu placebo cu cel puțin 2 g pe zi de EPA sau DHA a comparat efectele acestora. Ambii acizi au scăzut nivelul trigliceridelor, dar EPA a prezentat un efect mai pronunțat asupra scăderii nivelului colesterolului total și al LDL (lipoproteine cu densitate scăzută).

Împotriva daunelor celulare

În studiile privind markerii de stres oxidativ, EPA a redus nivelurile de specii reactive de oxigen (ROS), care deteriorează celulele. În țesuturile cardiace, acționează prin creșterea disponibilității antioxidanților precum superoxid dismutaza și glutation peroxidază. În analizele privind riscul de infarct miocardic, s-a demonstrat că suplimentarea cu EPA în doze de 4 g pe zi reduce semnificativ riscul de infarct miocardic nonfatal într-o manieră dependentă de doză, ceea ce îl diferențiază de DHA.

Risc cardiovascular

În cadrul unui studiu privind factorii de risc cardiovascular la care au participat peste 140 000 de pacienți, EPA a redus riscul de deces din cauza bolilor de inimă cu 20% și riscul de infarct miocardic cu 27%, comparativ cu placebo cu ulei mineral. EPA a modulat căile responsabile de rezolvarea inflamației mai eficient decât DHA și a redus riscul de ateroscleroză recurentă, ceea ce îl face mai eficient în reducerea riscului de boli cardiovasculare.

Funcția cognitivă

În studiile privind funcția cognitivă la pacienții cu Alzheimer, s-a demonstrat că dozele mari de EPA (1,5-2 g zilnic) pot îmbunătăți funcția cognitivă mai mult decât DHA datorită proprietăților sale antioxidante și antiinflamatorii. Anterior, se credea că EPA nu traversează bariera hemato-encefalică din cauza nivelurilor scăzute ale acestui acid gras în creier, iar efectele sale sunt limitate la țesuturile periferice.

Studii recente

Cu toate acestea, studii mai recente au confirmat că EPA intră în creier, unde este metabolizat rapid și nu se acumulează în cantități mari. Prezența EPA în microglii sugerează că mecanismele homeostatice reglează încorporarea sa în fosfolipidele esențiale pentru semnalizarea celulară. EPA poate acționa și prin intermediul moleculelor de semnalizare care apar în țesuturile periferice care interacționează cu creierul.

O meta-analiză a 15 studii pe 916 participanți a arătat că suplimentele cu cel puțin 60% EPA față de DHA au fost eficiente în reducerea simptomelor depresiei, în timp ce proporțiile mai mici de EPA au fost ineficiente. Cele mai mari îmbunătățiri au fost observate la doze cuprinse între 200 și 2200 mg EPA pe zi, iar eficacitatea a depins de prevalența EPA asupra DHA.

Surse:

• Choi, G. Y., & Calder, P. C. (2024). The differential effects of eicosapentaenoic acid and docosahexaenoic acid on cardiovascular risk factors: an updated systematic review of randomized controlled trials. Frontiers in nutrition, 11, 1423228. https://doi.org/10.3389/fnut.2024.1423228
• Seth, J., Sharma, S., Leong, C. J., & Rabkin, S. W. (2024). Eicosapentaenoic Acid (EPA) and Docosahexaenoic Acid (DHA) Ameliorate Heart Failure through Reductions in Oxidative Stress: A Systematic Review and Meta-Analysis. Antioxidants (Basel, Switzerland), 13(8), 955. https://doi.org/10.3390/antiox13080955
• Tseng, P. T., Zeng, B. S., Suen, M. W., Wu, Y. C., Correll, C. U., Zeng, B. Y., Kuo, J. S., Chen, Y. W., Chen, T. Y., Tu, Y. K., Lin, P. Y., Carvalho, A. F., Stubbs, B., Li, D. J., Liang, C. S., Hsu, C. W., Sun, C. K., Cheng, Y. S., Yeh, P. Y., Wu, M. K., … Su, K. P. (2023). Efficacy and acceptability of anti-inflammatory eicosapentaenoic acid for cognitive function in Alzheimer's dementia: A network meta-analysis of randomized, placebo-controlled trials with omega-3 fatty acids and FDA-approved pharmacotherapy. Brain, behavior, and immunity, 111, 352–364. https://doi.org/10.1016/j.bbi.2023.04.017
• Yokoyama, Y., Kuno, T., Morita, S. X., Slipczuk, L., Takagi, H., Briasoulis, A., Latib, A., Bangalore, S., & Heffron, S. P. (2022). Eicosapentaenoic Acid for Cardiovascular Events Reduction- Systematic Review and Network Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials. Journal of cardiology, 80(5), 416–422. https://doi.org/10.1016/j.jjcc.2022.07.008
• Zhang, H. J., Gao, X., Guo, X. F., Li, K. L., Li, S., Sinclair, A. J., & Li, D. (2021). Effects of dietary eicosapentaenoic acid and docosahexaenoic acid supplementation on metabolic syndrome: A systematic review and meta-analysis of data from 33 randomized controlled trials. Clinical nutrition (Edinburgh, Scotland), 40(7), 4538–4550. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2021.05.025
• Sarajlic, P., Artiach, G., Larsson, S. C., & Bäck, M. (2021). Dose-Dependent Risk Reduction for Myocardial Infarction with Eicosapentaenoic Acid: a Meta-analysis and Meta-regression Including the STRENGTH Trial. Cardiovascular drugs and therapy, 35(5), 1079–1081. https://doi.org/10.1007/s10557-021-07212-z
• Bazinet, R. P., Metherel, A. H., Chen, C. T., Shaikh, S. R., Nadjar, A., Joffre, C., & Layé, S. (2020). Brain eicosapentaenoic acid metabolism as a lead for novel therapeutics in major depression. Brain, behavior, and immunity, 85, 21–28. https://doi.org/10.1016/j.bbi.2019.07.001