Deficitul de acid folic – cum se recunoaște și cum se tratează?

Acidul folic, adică forma sintetică a vitaminei B9, precum și folatii prezenți în mod natural în alimente sunt necesari pentru numeroase procese importante care au loc în organism. Un aport prea scăzut pe o perioadă îndelungată poate fi asociat cu afecțiuni care nu sunt întotdeauna evidente imediat și ușor de corelat cu un singur element specific din dietă. În cazul în care se suspectează o carență de acid folic, este recomandat să consultați un specialist în domeniul medicinii și al sănătății.

1. Diagnosticarea deficitului de acid folic
2. Reducerea deficitului de acid folic
3. Standardele și recomandările poloneze

Diagnosticarea deficitului de acid folic

Deficitul de acid folic se poate dezvolta pe o perioadă îndelungată fără simptome clare și evidente, de aceea este ușor de trecut cu vederea sau de confundat cu alte probleme de sănătate.

Oboseală și slăbiciune

La unele persoane pot apărea oboseală cronică, slăbiciune, somnolență crescută, dificultăți de concentrare, stare generală de rău, paloare a pielii sau toleranță redusă la efort. Totuși, acestea nu sunt semne caracteristice exclusiv pentru un aport prea scăzut de vitamina B9, deoarece afecțiuni similare pot însoți și deficiențele altor nutrienți, suprasolicitarea organismului, stresul, lipsa somnului sau diverse tulburări de sănătate.

Ce contează?

De asemenea, este important faptul că nivelul de folati din organism nu depinde exclusiv de prezența unui singur tip de alimente în dietă, ci de întregul model alimentar menținut pe o perioadă mai lungă de timp. Riscul poate fi mai mare în rândul persoanelor care consumă puține organe (în special ficat), legume cu frunze verzi, leguminoase, fructe și produse cerealiere integrale, precum și în rândul persoanelor care urmează o dietă monotonă, bogată în produse procesate, sau regimuri alimentare foarte restrictive.

„Asigurarea unui aport adecvat de nutrienți este importantă în fiecare etapă a vieții, însă în timpul sarcinii acest lucru este deosebit de important, deoarece femeia nu mai hrănește doar propriul organism, ci și copilul care crește în pântec.” Agata Bugorska – Dieteticiană

Grupuri cu risc crescut și medicamente

Este recomandat să se acorde o atenție sporită și în cazul femeilor care planifică o sarcină, al femeilor însărcinate, al persoanelor în vârstă, al persoanelor care consumă alcool în exces, precum și al celor care suferă de tulburări de absorbție sau de probleme cronice ale tractului digestiv. Uneori, anumite medicamente pot avea, de asemenea, o importanță (de exemplu, metotrexat, sulfasalazină, trimetoprim sau unele medicamente antiepileptice).

Când trebuie să mergem la medic?

Având în vedere numeroasele cauze potențiale ale deficiențelor, simptomele în sine nu ar trebui să constituie o bază pentru diagnosticarea independentă a unei deficiențe. Atunci când slăbiciunea, scăderea formei fizice, deteriorarea concentrării sau alte afecțiuni îngrijorătoare persistă o perioadă îndelungată, merită să analizați mai amplu modul de alimentație și starea de sănătate și, dacă este necesar, să consultați un medic. O astfel de abordare permite evitarea concluziilor prea simpliste și o evaluare mai bună a faptului dacă problema poate avea într-adevăr legătură cu un aport insuficient de folati.

Conținutul estimativ de folati în anumite produse alimentare

Reducerea deficitului de acid folic

Pentru a compensa un aport insuficient de acid folic, cel mai bine este să începeți prin dieta zilnică, deoarece tocmai alegerile alimentare regulate influențează cel mai mult starea nutrițională pe termen lung în ceea ce privește vitaminele din grupa B. În practică, aceasta înseamnă creșterea cantității de legume cu frunze verzi, leguminoase sau anumite fructe consumate. În unele cazuri, simpla îmbunătățire a calității produselor alese sau includerea ficatului în dietă poate fi un pas important către un nivel mai ridicat de aport de vitamina B9.

Standardele și recomandările poloneze

Conform Standardelor de nutriție pentru populația Poloniei, aportul recomandat de folati la adulți este de 400 µg echivalenți de folati pe zi, iar în timpul sarcinii necesarul crește la 600 µg pe zi. Există însă situații în care dieta nu este suficientă sau necesarul este mai mare, motiv pentru care unele persoane iau în considerare suplimentarea. Acest lucru se aplică în special perioadelor de necesar sporit, recomandărilor medicale sau dificultăților de a acoperi necesarul doar din alimentație. Suplimentul nu trebuie însă considerat un simplu înlocuitor al unei diete bine echilibrate, ci mai degrabă o completare a acesteia în circumstanțe specifice.

În suplimentele alimentare, folatii apar cel mai adesea sub formă de acid folic sau sub forma activă 5-MTHF, printre altele sub formă de L-metilfolat de calciu. Acestea se găsesc în preparate cu un singur ingredient, multivitamine, complexe de vitamine din grupa B și suplimente pentru femeile care planifică o sarcină și pentru cele însărcinate.

Surse:

• McNulty, H., & Scott, J. M. (2008). Intake and status of folate and related B-vitamins: considerations and challenges in achieving optimal status. The British journal of nutrition, 99 Suppl 3, S48–S54. https://doi.org/10.1017/S0007114508006855
• Bailey L. B. (1990). Folate status assessment. The Journal of nutrition, 120 Suppl 11, 1508–1511. https://doi.org/10.1093/jn/120.suppl_11.1508
• Novaković, R., Geelen, A., Ristić-Medić, D., Nikolić, M., Souverein, O. W., McNulty, H., Duffy, M., Hoey, L., Dullemeijer, C., Renkema, J. M. S., Gurinović, M., Glibetić, M., de Groot, L. C. P. G. M., & Van't Veer, P. (2018). Systematic Review of Observational Studies with Dose-Response Meta-Analysis between Folate Intake and Status Biomarkers in Adults and the Elderly. Annals of nutrition & metabolism, 73(1), 30–43. https://doi.org/10.1159/000490003