Cum influențează dieta nivelul colesterolului?

În 1913 au fost publicate rezultatele unor experimente în care o dietă bogată în colesterol a provocat la iepuri o creștere semnificativă a concentrației acestuia în sânge și modificări la nivelul pereților arteriali. Aceasta a fost una dintre primele dovezi experimentale care au stabilit o legătură între alimentație, colesterol și dezvoltarea leziunilor aterosclerotice, deși modelul animal nu permitea transpunerea directă a rezultatelor la om. Studiile ulterioare au arătat că profilul lipidic este influențat nu numai de cantitatea de colesterol prezentă în alimente, ci, în primul rând, de compoziția generală a dietei.

1. Caracteristicile colesterolului
2. Dieta și colesterolul
3. Analiza nivelului de colesterol
4. Întrebări frecvente

Caracteristicile colesterolului

Colesterolul este o substanță lipidică prezentă în mod natural în organismul uman. Nu furnizează energie, dar este necesar pentru formarea membranelor celulare, producerea hormonilor steroizi, a acizilor biliari și a vitaminei D. Cea mai mare parte a colesterolului este produsă în organism, în principal în ficat, în timp ce o parte provine din produse de origine animală, precum ouăle, carnea, organele comestibile și produsele lactate.

Colesterolul LDL și colesterolul HDL

Colesterolul nu se dizolvă în apă, de aceea este transportat în sânge sub formă de particule numite lipoproteine. Termenii „colesterol LDL” și „colesterol HDL” nu descriu două tipuri diferite de colesterol, ci cantitatea aceleiași substanțe transportată de particule diferite. LDL transportă colesterolul în principal de la ficat către țesuturi, iar o concentrație mai mare a acestuia înseamnă o cantitate mai mare de colesterol care circulă în lipoproteine cu densitate mică. HDL participă, printre altele, la preluarea colesterolului din țesuturi și la transportul acestuia către ficat.

Conținutul estimativ de colesterol în anumite produse

Dieta și colesterolul

Dieta influențează concentrația de colesterol prin modificarea producției de lipoproteine în ficat, a absorbției lipidelor în intestin și a ritmului de eliminare a LDL din sânge. Un aport ridicat de acizi grași saturați poate limita captarea LDL de către ficat, motiv pentru care concentrația acestora în sânge poate crește.

Factori alimentari

Înlocuirea unei părți din grăsimile saturate cu grăsimi mononesaturate și polinesaturate, prezente în uleiul de măsline, uleiul de rapiță, nuci, semințe și pește, favorizează de obicei scăderea concentrației de LDL. Fibrele solubile și vâscoase din ovăz, orz, semințe de leguminoase, legume și fructe limitează reabsorbția componentelor bilei și sporesc excreția acestora, ceea ce face ca ficatul să consume mai mult colesterol pentru producerea acizilor biliari. În plus, anumite substanțe active de origine vegetală pot „concura” cu colesterolul pentru absorbția în intestin.

Recomandările actuale ale EFSA

Pe de altă parte, excesul de energie, cantitatea mare de zaharuri adăugate și alcoolul pot crește producția hepatică de trigliceride și de lipoproteine cu densitate foarte scăzută. Colesterolul din alimente poate, de asemenea, să crească nivelul de LDL, însă reacția variază, iar EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) indică grăsimile saturate ca fiind factorul alimentar mai important care influențează concentrația acestuia.

Conform EFSA, grăsimile ar trebui să asigure adulților 20-35% din energia totală a dietei. La un aport energetic de 2000 kcal, aceasta corespunde la aproximativ 44–78 g de grăsimi pe zi. Pentru acidul linoleic din familia omega-6, s-a stabilit un aport suficient la nivelul de 4% din energie, iar pentru acidul alfa-linolenic din familia omega-3, la nivelul de 0,5% din energie (acizi disponibili în principal în plante). Într-o dietă de 2000 kcal, aceasta reprezintă, respectiv, aproximativ 8,9 g și 1,1 g pe zi. De asemenea, pentru adulți s-a stabilit un aport suficient de 250 mg de acid eicosapentaenoic și docosahexaenoic în total, adică EPA și DHA (provenite în principal din pește).

Analiza nivelului de colesterol

La adulți, valoarea recomandată pentru colesterolul total este o concentrație sub 190 mg/dl (4,9 mmol/l). Concentrația țintă a colesterolului LDL depinde de riscul cardiovascular și este sub 115 mg/dl în cazul unui risc scăzut, sub 100 mg/dl în cazul unui risc moderat, sub 70 mg/dl în cazul unui risc ridicat și sub 55 mg/dl în cazul unui risc foarte ridicat.

Rezultatul depinde de producția de colesterol în ficat, de absorbția acestuia în intestin, de eliminarea din sânge, de utilizarea sa pentru sinteza acizilor biliari și de excreția prin bilă. Ficatul își adaptează constant propria sinteză la aportul de colesterol și la nevoile organismului, dar amploarea acestei compensări variază de la o persoană la alta. De asemenea, au importanță genele, greutatea corporală, activitatea fizică, funcția tiroidiană, bolile concomitente și medicamentele administrate.

„Nivelul colesterolului nu este influențat doar de cantitatea de colesterol din alimentație. O importanță mult mai mare o are regimul alimentar în ansamblu – în special tipul de grăsimi consumate, cantitatea adecvată de fibre și menținerea unei greutăți corporale normale.” Łukasz Domeracki – Dietetician

Întrebări frecvente

Colesterolul ridicat se datorează întotdeauna unei alimentații necorespunzătoare?

Nu. Alimentația este unul dintre factorii importanți, dar nivelul colesterolului este influențat și de factori genetici, vârstă, greutatea corporală, activitatea fizică, afecțiuni medicale (de exemplu, hipotiroidism) și anumite medicamente.

Ouăle cresc nivelul colesterolului?

Ouăle conțin mult colesterol, însă, la majoritatea persoanelor sănătoase, consumul lor moderat are un impact mai mic asupra nivelului de LDL decât excesul de grăsimi saturate din alimentație. Ceea ce contează este regimul alimentar în ansamblu.

Ce alimente ajută la scăderea colesterolului LDL?

Alimentele bogate în fibre solubile, precum fulgii de ovăz, orzul, leguminoasele, legumele și fructele, precum și nucile, semințele, uleiul de măsline, uleiul de rapiță și peștele gras pot avea un efect benefic.

Este necesar să eliminăm complet grăsimile din alimentație?

Nu. Grăsimile sunt un component esențial al alimentației. Totuși, este recomandat să limităm grăsimile saturate și să le înlocuim cu grăsimi mononesaturate și polinesaturate.

Poate dieta să înlocuiască medicamentele pentru colesterol?

La unele persoane, schimbarea stilului de viață poate îmbunătăți semnificativ profilul lipidic. Cu toate acestea, dacă medicul recomandă un tratament medicamentos, dieta ar trebui să fie o completare a acestuia, nu un înlocuitor.

Cât de des este recomandat să se verifice nivelul colesterolului?

Frecvența analizelor depinde de vârstă, de starea de sănătate și de riscul cardiovascular individual. La adulții sănătoși, profilul lipidic trebuie verificat periodic, conform recomandărilor medicului, iar la persoanele cu risc crescut – mai des.

Activitatea fizică influențează nivelul colesterolului?

Da. Activitatea fizică regulată contribuie la menținerea unei greutăți corporale normale, poate îmbunătăți profilul lipidic și reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale prevenirii bolilor cardiovasculare.

Surse:

• Asbaghi, O., Choghakhori, R., Ashtary-Larky, D., & Abbasnezhad, A. (2020). Effects of the Mediterranean diet on cardiovascular risk factors in non-alcoholic fatty liver disease patients: A systematic review and meta-analysis. Clinical nutrition ESPEN, 37, 148–156. https://doi.org/10.1016/j.clnesp.2020.03.003
• Koch, C. A., Kjeldsen, E. W., & Frikke-Schmidt, R. (2023). Vegetarian or vegan diets and blood lipids: a meta-analysis of randomized trials. European heart journal, 44(28), 2609–2622. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehad211
• Chawla, S., Tessarolo Silva, F., Amaral Medeiros, S., Mekary, R. A., & Radenkovic, D. (2020). The Effect of Low-Fat and Low-Carbohydrate Diets on Weight Loss and Lipid Levels: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nutrients, 12(12), 3774. https://doi.org/10.3390/nu12123774