Efectul stresului asupra nivelului colesterolului

În 1936 a fost descrisă reacția nespecifică a organismului la diverse solicitări, marcând începutul cercetărilor moderne privind stresul. Astăzi se știe că stresul implică reacții psihice, nervoase și hormonale care ajută organismul să se adapteze la o situație dificilă. Cu toate acestea, atunci când persistă mult timp sau reapare frecvent, poate afecta somnul, apetitul, activitatea fizică și metabolismul. Unul dintre domeniile analizate de cercetători este legătura sa cu nivelul colesterolului și al altor lipide din sânge.

1. Semnificația stresului
2. Stresul și metabolismul
3. Combaterea stresului
4. Întrebări frecvente

Semnificația stresului

Stresul apare atunci când creierul percepe un stimul ca pe o amenințare, o suprasolicitare sau o situație care necesită o adaptare rapidă. Un factor de stres poate fi un conflict, presiunea timpului, incertitudinea financiară, responsabilitatea profesională, boala, durerea, traumatismele, infecțiile, temperaturile extreme, zgomotul, lipsa somnului, foamea, efortul fizic intens sau o schimbare bruscă a mediului înconjurător.

Stresul psihic

Stresul psihic se referă la gânduri, emoții și evaluarea situației, în timp ce stresul fizic rezultă din solicitarea reală a țesuturilor și organelor. Stresul de mediu este asociat, de exemplu, cu zgomotul sau temperatura, iar cel social – cu conflictele, izolarea, munca sau situația economică. Adesea, diferite tipuri de stres apar simultan, de exemplu în cazul unei boli combinate cu anxietate sau al suprasolicitării la locul de muncă care duce la insomnie.

Stresul acut și traumatic

Stresul acut are o durată scurtă și apare în urma unui factor declanșator concret, cum ar fi un examen, o ceartă, o durere bruscă sau un efort fizic intens. Stresul acut episodic se caracterizează prin repetarea frecventă a unor astfel de situații, fără a lăsa suficient timp pentru recuperare. Stresul cronic se menține săptămâni, luni sau ani și poate fi asociat cu îngrijirea unei persoane bolnave, munca în ture, o situație familială dificilă sau un sentiment constant de lipsă de control. Stresul traumatic se dezvoltă în urma unei amenințări extrem de puternice și poate persista chiar și după încheierea evenimentului.

Eustres

Se distinge, de asemenea, eustresul, adică o stimulare care mobilizează la acțiune, precum și distresul, când cerințele sunt percepute ca fiind excesive și sunt însoțite de tensiune, neputință sau epuizare. Aceeași situație poate reprezenta pentru o persoană o provocare moderată, iar pentru alta un factor de stres puternic.

Principalele hormoni asociați cu stresul

Stresul și metabolismul

Atunci când creierul detectează un pericol, organismul activează sistemul nervos și cel hormonal responsabile de reacția de stres. Adrenalina și noradrenalina accelerează ritmul cardiac, sporesc vigilența și eliberează rapid energie, iar cortizolul ajută la menținerea disponibilității glucozei și a acizilor grași. Pe termen scurt, acesta este un mecanism benefic, deoarece pregătește creierul și mușchii pentru acțiune.

Cu toate acestea, atunci când stresul se repetă frecvent sau durează mult timp, acesta poate agrava sensibilitatea la insulină, poate crește eliberarea de acizi grași, poate afecta funcționarea ficatului și poate favoriza acumularea de grăsime viscerală. În plus, stresul cronic poate perturba metabolismul în mod indirect, prin somn de proastă calitate, mese neregulate, activitate fizică redusă, fumat, consumul de alcool sau alegerea mai frecventă a alimentelor bogate în calorii.

Unul dintre parametrii care pot suferi modificări este profilul lipidic, care include colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. În studiile efectuate, stresul mai intens sau de lungă durată a fost asociat cu rezultate mai puțin favorabile, dar această corelație nu este uniformă la toate persoanele. Colesterolul crescut poate rezulta, de asemenea, din factori genetici, dietă, exces de greutate, hipotiroidism, diabet, boli renale, menopauză sau medicamente administrate.

Combaterea stresului

Pentru a reduce stresul, este bine să începi prin a identifica principalele sale surse și a diminua factorii asupra cărora poți exercita o influență reală. Este util să-ți stabilești prioritățile, să reduci numărul de sarcini desfășurate simultan, să faci pauze regulate și să dezactivezi notificările inutile. Somnul și activitatea fizică joacă, de asemenea, un rol important. Activitatea fizică practicată regulat și adaptată la capacitățile organismului poate reduce tensiunea și îmbunătăți calitatea somnului, în timp ce antrenamentele prea intense, fără perioade de recuperare, pot agrava stresul. Este recomandat să se mențină un program constant de somn și să se limiteze seara munca, consumul de alcool, excesul de cofeină și utilizarea ecranelor. Tensiunea poate fi redusă suplimentar prin exerciții de respirație, relaxarea musculară, meditație, odihnă și contactul cu cei dragi.

„Stresul cronic nu este o cauză directă a colesterolului ridicat, dar poate influența numeroase procese metabolice și obiceiuri zilnice care au o importanță semnificativă pentru profilul lipidic. Un somn suficient, activitatea fizică regulată, o dietă echilibrată și gestionarea eficientă a stresului sunt elemente care susțin sănătatea sistemului cardiovascular.” Anna Zięba – Dieteticiană

Întrebări frecvente

Stresul poate crește nivelul colesterolului?

Studiile sugerează că stresul cronic sau recurent poate fi asociat cu un profil lipidic mai puțin favorabil la unele persoane. Acest efect poate rezulta atât din acțiunea hormonilor de stres, cât și din schimbările de stil de viață care însoțesc tensiunea prelungită.

Ce hormoni sunt eliberați în timpul stresului?

Cel mai important rol îl joacă cortizolul, adrenalina și noradrenalina. Acești hormoni mobilizează organismul la acțiune, sporind disponibilitatea energiei și pregătindu-l pentru o reacție rapidă.

Este dăunător stresul de scurtă durată?

Nu întotdeauna. Stresul de scurtă durată (eustres) poate îmbunătăți concentrarea și poate mobiliza organismul la acțiune. Problema apare atunci când stresul persistă o perioadă îndelungată sau se repetă frecvent.

Cum afectează stresul cronic metabolismul?

Stresul de lungă durată poate agrava rezistența la insulină, poate crește eliberarea de acizi grași liberi și poate favoriza acumularea de țesut adipos visceral. În plus, este adesea asociat cu un somn de calitate inferioară, o activitate fizică redusă și alegeri alimentare mai puțin sănătoase.

Colesterolul ridicat este întotdeauna o consecință a stresului?

Nu. Nivelul colesterolului este influențat de numeroși factori, printre care dieta, greutatea corporală, activitatea fizică, predispoziția genetică, vârsta, bolile cronice și medicamentele administrate. Stresul este doar unul dintre factorii care pot influența profilul lipidic.

Cum se poate reduce impactul negativ al stresului asupra organismului?

Activitatea fizică regulată, un somn suficient, tehnicile de relaxare, planificarea sarcinilor și menținerea relațiilor sociale pot fi de ajutor. În cazul stresului cronic, merită să luați în considerare și consultarea unui psiholog sau a unui psihoterapeut.

Activitatea fizică ajută la reducerea stresului?

Da. Mișcarea regulată poate îmbunătăți starea de bine, reduce tensiunea și contribui la o calitate mai bună a somnului. Este important însă ca intensitatea antrenamentelor să fie adaptată la capacitățile organismului, deoarece o solicitare excesivă fără o recuperare adecvată poate avea efectul contrar.

Este suficientă doar reducerea nivelului de stres pentru a îmbunătăți rezultatele profilului lipidic?

Nu întotdeauna. Îmbunătățirea profilului lipidic necesită, de obicei, o abordare complexă care să includă o dietă adecvată, activitate fizică, menținerea unei greutăți corporale normale și – dacă este necesar – tratamentul recomandat de medic.

Surse:

• McEwen B. S. (2007). Physiology and neurobiology of stress and adaptation: central role of the brain. Physiological reviews, 87(3), 873–904. https://doi.org/10.1152/physrev.00041.2006
• Patterson, S. M., Gottdiener, J. S., Hecht, G., Vargot, S., & Krantz, D. S. (1993). Effects of acute mental stress on serum lipids: mediating effects of plasma volume. Psychosomatic medicine, 55(6), 525–532. https://doi.org/10.1097/00006842-199311000-00008
• Steptoe, A., & Brydon, L. (2005). Associations between acute lipid stress responses and fasting lipid levels 3 years later. Health psychology : official journal of the Division of Health Psychology, American Psychological Association, 24(6), 601–607. https://doi.org/10.1037/0278-6133.24.6.601