Vitamina D pe stomacul gol – este acceptabil?

Vitamina D3 este unul dintre cei mai importanți nutrienți necesari pentru buna funcționare a organismului. Deși este denumită vitamină, aceasta acționează de fapt ca un hormon, reglând multe procese din diverse sisteme de reglare ale organismului. Forma sa activă afectează oasele, mușchii, imunitatea, metabolismul și sistemul nervos. Deficitul de vitamina D3 este frecvent, în special în țările cu puțină lumină solară, și poate duce la o serie de probleme de sănătate.

1. Vitamina D – regulator al densității osoase
2. Pentru mușchi și sistemul circulator
3. Energie, concentrare și bunăstare
4. Utilizarea vitaminei D

Vitamina D – regulator al densității osoase

Vitamina D3 acționează ca un regulator natural al densității osoase în organism. Ajută la menținerea echilibrului între calciu și fosfor, principalele elemente necesare pentru oase sănătoase. Datorită vitaminei D, calciul din alimente este mai bine absorbit în intestine și poate fi utilizat mai eficient de țesutul osos. Această vitamină susține, de asemenea, procesul de mineralizare sau „întărire” a oaselor, stimulând celulele care construiesc scheletul (osteoblastele) și inhibând cele care îl descompun (osteoclastele).

Pentru mușchi și sistemul circulator

Vitamina D3 afectează și funcția musculară, ajutând mușchii să se contracte corespunzător. Deficitul acesteia poate duce la slăbiciune și performanțe fizice mai slabe, în special la persoanele în vârstă. De asemenea, afectează sistemul circulator, deoarece ajută la menținerea tonusului normal al vaselor de sânge și susține controlul tensiunii arteriale. În plus, participă la reglarea sistemului responsabil de echilibrul hidric și electrolytic.

Energie, concentrare și bunăstare

Vitamina D3 acționează și asupra țesuturilor responsabile de metabolismul energetic, contribuind inclusiv la menținerea nivelurilor normale de glucoză și trigliceride din sânge. În același timp, aceasta afectează sistemele endocrin, nervos și imunitar, coordonând cooperarea acestora în situații stresante. În creier, susține formarea de noi celule nervoase, stimulează secreția de proteine care hrănesc neuronii și reglează activitatea neurotransmițătorilor responsabili de concentrare, stare de spirit și bunăstare generală.

Doza zilnică recomandată (RDA) de vitamina D3 pentru diferite grupe de vârstă

Utilizarea vitaminei D

Necesarul de vitamina D3 depinde de vârstă, greutatea corporală, stilul de viață și expunerea la soare. La adulții care petrec cea mai mare parte a zilei în interior și locuiesc în Europa Centrală, sinteza cutanată este de obicei insuficientă în perioada octombrie-aprilie. Prin urmare, în această perioadă se recomandă suplimentarea. Conform recomandărilor actuale, adulții ar trebui să ia între 800 și 2000 UI (unități internaționale) pe zi, iar persoanele obeze sau cu deficit ar trebui să ia până la 4000 UI, sub supravegherea concentrației de 25(OH)D (metabolit al vitaminei D3) din sânge.

„Există, de asemenea, indicii că apariția cariilor dentare este legată de deficitul de vitamina D3.” Tomasz Maciołek – Fizioterapeut și dietetician

Sursele naturale de vitamina D3 din alimentație sunt limitate, cele mai ridicate concentrații fiind găsite în peștele gras de mare, cum ar fi somonul, heringul, macrou și sardinele, precum și în gălbenușul de ou. Datorită solubilității sale în grăsimi, suplimentele de vitamina D3 se administrează cel mai bine împreună cu o masă care conține grăsimi, cum ar fi prânzul sau cina. Cu toate acestea, poate fi administrată și dimineața, atâta timp cât nu se ia pe stomacul gol. O cantitate mică de grăsimi (de exemplu, din lapte, avocado sau nuci) îmbunătățește semnificativ absorbția. Nu se recomandă administrarea vitaminei D pe stomacul gol.

Surse:

• Argano, C., Mirarchi, L., Amodeo, S., Orlando, V., Torres, A., & Corrao, S. (2023). The Role of Vitamin D and Its Molecular Bases in Insulin Resistance, Diabetes, Metabolic Syndrome, and Cardiovascular Disease: State of the Art. International journal of molecular sciences, 24(20), 15485. https://doi.org/10.3390/ijms242015485
• Ramasamy I. (2020). Vitamin D Metabolism and Guidelines for Vitamin D Supplementation. The Clinical biochemist. Reviews, 41(3), 103–126. https://doi.org/10.33176/AACB-20-00006
• Al-Oanzi, Z. H., Alenazy, F. O., Alhassan, H. H., Alruwaili, Y., Alessa, A. I., Alfarm, N. B., Alanazi, M. O., & Alghofaili, S. I. (2023). The Role of Vitamin D in Reducing the Risk of Metabolic Disturbances That Cause Cardiovascular Diseases. Journal of cardiovascular development and disease, 10(5), 209. https://doi.org/10.3390/jcdd10050209