Turmericul afectează starea de spirit?

Tulburările de anxietate sunt una dintre cele mai frecvente forme de tulburări psihice, afectând milioane de persoane din întreaga lume. Acestea împiedică efectiv dezvoltarea profesională sau viața socială. Educația are o mare importanță în prevenirea anxietății, deoarece există multe tehnici de reducere a acestui tip de stres, care pot include exerciții fizice sau o dietă bine echilibrată susținută de diverse substanțe bioactive. O revizuire a 2024 de studii descrie ce efect poate avea turmericul asupra anxietății.

1. Substraturile anxietății
2. Simptomele anxietății
3. Inflamația și anxietatea
4. Turmericul și anxietatea
5. Cum se dozează curcumina?

Substraturile anxietății

Neurobiologia tulburărilor anxioase este complexă, implicând diferite structuri cerebrale și neurotransmițători. Rolurile-cheie sunt jucate de: sistemul limbic, inclusiv amigdala, hipocampusul și cortexul prefrontal. Amigdala, care este centrul central al reacțiilor emoționale, inclusiv frica și anxietatea, este adesea hiperactivă la persoanele cu tulburări anxioase.

Hipocampusul, responsabil pentru memorie și navigație spațială, prezintă un volum și o activitate reduse, ceea ce poate influența incapacitatea de a controla reacțiile de anxietate și de a procesa amintirile. Cortexul prefrontal, care este responsabil de funcțiile executive și de reglarea emoțiilor, poate fi, de asemenea, disfuncțional, ducând la probleme de control al impulsurilor.

Au fost identificate o serie de gene legate de neurotransmițători, receptori și căi de semnalizare care pot predispune la apariția tulburărilor anxioase. Factorii de mediu, cum ar fi evenimentele traumatice, stresul cronic sau condițiile de viață nefavorabile, pot modifica expresia genelor prin mecanisme epigenetice, care la rândul lor afectează funcția creierului.

Simptomele anxietății

Simptomele tulburărilor anxioase sunt variate și pot include atât aspecte somatice, cât și psihologice. Cele mai frecvente includ sentimente de anxietate excesivă, dificultăți de concentrare, iritabilitate, oboseală, tensiune musculară și tulburări de somn. Simptomele somatice pot include bătăi accelerate ale inimii, transpirație, tremurături, amețeli, greață și probleme respiratorii.

Diagnosticul tulburărilor anxioase se bazează pe un istoric clinic amănunțit, pe teste psihologice și pe utilizarea unor instrumente de diagnostic standardizate, cum ar fi chestionarele specializate. De asemenea, este important să se excludă alte cauze potențiale ale simptomelor, cum ar fi tulburările endocrine, neurologice sau cardiovasculare.

Inflamația și anxietatea

Rolul stresului oxidativ și al inflamației în reglarea stării de spirit face obiectul unor cercetări intense. Stresul oxidativ, rezultat din producția excesivă de specii nocive de oxigen care interacționează cu celulele și din activitatea insuficientă a sistemelor antioxidante, poate duce la deteriorarea celulară, inclusiv neuronală.

La rândul său, inflamația, asociată cu activarea cronică a sistemului imunitar, poate afecta funcția cerebrală prin producerea de citokine care pot penetra bariera hematoencefalică și pot afecta neuronii și alte celule cerebrale. Nivelurile ridicate ale markerilor inflamatori pot fi asociate cu un risc mai mare de tulburări de anxietate și depresie.

Turmericul și anxietatea

Curcumina, o substanță naturală extrasă din turmeric, face parte din polifenoli și are un puternic potențial antioxidant și antiinflamator. O analiză a rezultatelor experimentale din opt publicații științifice care au implicat 567 de participanți a arătat un efect de reducere semnificativă a curcuminei asupra simptomelor de anxietate evaluate prin chestionare. Aceste rezultate indică potențialul curcuminei ca adjuvant în tratamentul tulburărilor de anxietate, dar este demn de remarcat faptul că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste rezultate și pentru a înțelege mai bine efectele curcuminei în contextul ameliorării anxietății.

Cum se dozează curcumina?

Curcuma sub formă de pudră se consumă de obicei în doze de 1 până la 3 grame pe zi, ceea ce corespunde la aproximativ 200 până la 600 mg de curcumină. Cu toate acestea, curcumina ca compus izolat este adesea utilizată în doze mai mari, de obicei 500 mg până la 2 grame pe zi, împărțite în mai multe doze. Un aspect important în suplimentarea cu curcumină este standardizarea acesteia, deoarece preparatele trebuie să conțină o cantitate specifică și fixă de curcuminoide, de obicei 95%. Un rol important în creșterea biodisponibilității curcuminei este jucat de piperină, un alcaloid care se găsește în piperul negru. Adăugarea de piperină la suplimentele cu curcumină poate crește biodisponibilitatea acesteia cu până la câteva sute de procente.

Surse:

Fathi, S., Agharloo, S., Falahatzadeh, M., Bahraminavid, S., Homayooni, A., Faghfouri, A. H., Shafiei, D., & Shafagh, S. G. (2024). Effect of curcumin supplementation on symptoms of anxiety: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Clinical nutrition ESPEN, 62, 253–259. https://doi.org/10.1016/j.clnesp.2024.05.017