Sauna pentru răceală – ajută sau dăunează?

De sute de ani, saunele fac parte din practicile de wellness. În diverse culturi, aceasta funcționează ca o componentă permanentă a ritualurilor de sănătate și a modurilor de îngrijire a corpului. Expunerea la căldură atrage atenția datorită reacțiilor fiziologice clare care pot fi observate cu ușurință în timpul unei sesiuni. De-a lungul timpului, oamenii de știință au descris modul în care corpul se adaptează la stimulii termici repetitivi și beneficiile pe care acest lucru le poate aduce.

femeie în saună

  1. Utilizarea corectă a saunei
  2. Ce nu trebuie să faci?
  3. Pregătirea pentru saună
  4. Sauna pentru răceli

Utilizarea corectă a saunei

Utilizarea regulată a saunei înseamnă, de obicei, 2-4 sesiuni pe săptămână, în funcție de toleranță și condiția fizică.

În practică, începe cu spălarea corpului și uscarea pielii. Pielea uscată se încălzește uniform și nu crește excesiv umiditatea din cabină. Prima sesiune durează, de obicei, aproximativ 8 minute. După ieșire, trebuie să vă răcoriți corpul cu un duș rece sau o scurtă scufundare în apă rece. Începeți cu picioarele și continuați în sus, astfel încât vasele de sânge să nu reacționeze prea violent. Urmează o perioadă de odihnă la temperatura camerei timp de cel puțin 10 minute.

Abia apoi începe a doua sesiune, adesea puțin mai lungă, cu o durată de aproximativ 10-12 minute. Într-o saună finlandeză, puteți turna apă pe pietre, dar în porții foarte mici (30-50 ml), deoarece prea multă apă crește temperatura de respirație prea repede. În timpul pauzelor, beți apă în înghițituri mici. Întregul ciclu constă de obicei din 2-3 sesiuni, după ultima sesiune, răcoriți din nou corpul și odihniți-vă timp de 15-20 de minute.

Ce nu trebuie să faci?

Nu intra în saună după ce ai consumat alcool, după o masă copioasă sau dacă te simți slăbit. De asemenea, evită să te ridici brusc de pe bancă, deoarece acest lucru poate provoca amețeli. Este o idee bună să stați pe un prosop pentru a limita contactul pielii cu lemnul fierbinte. Respirați calm și mai degrabă superficial, deoarece respirațiile profunde pot irita căile respiratorii încălzite.

Pregătirea pentru saună

saună

Înainte de a începe sesiunile regulate de saună, este recomandabil să verificați anumiți indicatori de sănătate, în special tensiunea arterială, deoarece fluctuațiile mari de temperatură o pot scădea sau crește într-un interval scurt de timp.

Teste posibile

Pentru persoanele cu boli cronice, este de asemenea recomandat să se efectueze un ECG (electrocardiografie) în repaus pentru a evalua ritmul cardiac și a exclude tulburările de conducere, care se pot agrava atunci când corpul este încălzit. Este util să se verifice nivelurile de electroliți, în special sodiu și potasiu, deoarece transpirația intensă crește pierderea acestora.

Cercetările științifice arată că saunele pot avea un efect puternic asupra prolactinei. Efectul utilizării saunei este probabil temporar, dar femeile ar trebui să fie prudente în ceea ce privește utilizarea prelungită și excesivă a saunei din cauza tulburărilor endocrine.” Maciej Sulikowski – Expert SFD

Contraindicații

Infecțiile active însoțite de febră sunt o contraindicație pentru utilizarea saunei, deoarece temperaturile ridicate pun o presiune suplimentară asupra sistemului circulator. Saunele nu sunt recomandate nici în cazul bolilor cardiace necompensate, cum ar fi insuficiența cardiacă severă, aritmiile avansate sau infarcturile recente. Persoanele cu boli vasculare, cum ar fi ateroscleroza cerebrală, trebuie să fie deosebit de prudente, deoarece schimbările rapide de temperatură pot perturba fluxul sanguin.

Contraindicațiile se aplică și în cazul deshidratării, hipertiroidismului netratat și anemiei severe, care împiedică răspunsul normal al organismului la supraîncălzire. Persoanele cu afecțiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul activ sau dermatita atopică, trebuie să fie prudente atunci când utilizează sauna, deoarece temperaturile ridicate și aerul uscat pot agrava iritațiile. Femeile însărcinate trebuie, de asemenea, să evite saunele, în special în primul trimestru, când supraîncălzirea poate fi dăunătoare pentru fătul în dezvoltare.

Intervale de temperatură în diferite tipuri de saune

Tipul de saună

Intervalul tipic de temperatură

Saună finlandeză (uscată) 

80-100°C

Saună cu aburi (baie publică) 

40-50°C

Saună cu infraroșu

45-60°C

Sauna pentru răceli

Este dificil să se spună cu certitudine dacă sauna ajută sau dăunează răcelilor. Literatura științifică descrie modul în care temperaturile ridicate pot slăbi virusurile învelite (virusuri cu un strat exterior lipidic) și pot facilita eliminarea mucociliară (mișcarea ciliilor care transportă mucusul conținând microorganisme), precum și stimula mecanismele imune înnăscute de bază (așa-numitele răspunsuri de primă linie).

Studiile privind saunele au observat că persoanele care le utilizează în mod regulat au raportat mai puține episoade de infecții respiratorii, iar această tendință a fost observată în principal în culturile în care baia de saună este o parte obișnuită a stilului de viață. În textele care descriu așa-numita întărire, s-a observat că stimulii termici frecvenți pot îmbunătăți toleranța organismului la fluctuațiile de temperatură.

Surse:

  • Ernst, E., Pecho, E., Wirz, P., & Saradeth, T. (1990). Regular sauna bathing and the incidence of common colds. Annals of medicine, 22(4), 225–227. https://doi.org/10.3109/07853899009148930
  • Kunutsor, S. K., Laukkanen, T., & Laukkanen, J. A. (2017). Sauna bathing reduces the risk of respiratory diseases: a long-term prospective cohort study. European journal of epidemiology, 32(12), 1107–1111. https://doi.org/10.1007/s10654-017-0311-6
  • Laukkanen, J. A., Laukkanen, T., & Kunutsor, S. K. (2018). Cardiovascular and Other Health Benefits of Sauna Bathing: A Review of the Evidence. Mayo Clinic proceedings, 93(8), 1111–1121. https://doi.org/10.1016/j.mayocp.2018.04.008
  • Pach, D., Knöchel, B., Lüdtke, R., Wruck, K., Willich, S. N., & Witt, C. M. (2010). Visiting a sauna: does inhaling hot dry air reduce common cold symptoms? A randomised controlled trial. The Medical journal of Australia, 193(11-12), 730–734. https://doi.org/10.5694/j.1326-5377.2010.tb04127.x
EVALUEAZĂ ARTICOLUL:
0 / 5 5 0
SFD