Probioticele dimineața pe stomacul gol. Când trebuie luate probioticele?

Probioticele, adică bacteriile vii benefice pentru organismul uman, închise în capsule sau pliculețe, se bucură de mult timp de un mare interes, deoarece sunt considerate un sprijin eficient pentru sănătatea intestinelor. Din ce în ce mai multe persoane le utilizează pentru a îmbunătăți digestia, imunitatea sau starea psihică, însă încă apar întrebări cu privire la modul de utilizare. Pe lângă alegerea tulpinilor de bacterii și stabilirea dozei, una dintre cele mai frecvente întrebări este dacă momentul administrării probioticului are vreo importanță pentru eficacitatea acestuia.

1. Rolul bacteriilor în intestine
2. Cele mai cunoscute probiotice
3. Când trebuie administrate probioticele

Rolul bacteriilor în intestine

Susținerea digestiei și producția de vitamine

Bacteriile intestinale sunt o comunitate uriașă de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv al omului, care numără trilioane de celule și cuprinde sute de specii cu proprietăți diferite. Acestea formează așa-numitul microbiom intestinal și îndeplinesc multe funcții importante în organism. Ele susțin digestia, ajutând la descompunerea nutrienților pe care organismul uman nu îi poate digera singur și, în plus, produc vitamine, cum ar fi vitamina K și unele vitamine din grupa B. 

Producția de butirat și funcția protectoare

Produc acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul, care hrănesc celulele intestinale și participă la reglarea activității sistemului imunitar, protejând împotriva dezvoltării excesive a microorganismelor dăunătoare și susținând mecanismele naturale de apărare ale organismului. Tot mai multe studii arată, de asemenea, influența bacteriilor intestinale asupra sistemului nervos și a stării psihice și fizice, deoarece acestea comunică cu creierul prin semnale chimice

"Relațiile dintre organismul uman ca gazdă și microflora intestinală se bazează pe stabilirea unei simbioze benefice. Microorganismele simbiotice îndeplinesc o gamă largă de funcții utile în organismul nostru." Łukasz Domeracki - master în tehnologia alimentară

Cele mai cunoscute probiotice

Probioticele sunt preparate care conțin bacterii vii care cooperează cu microbiota intestinală umană. Printre cele mai bine studiate tulpini probiotice se numără Lactobacillus rhamnosus GG, Saccharomyces boulardii și Bifidobacterium lactis BB-12, a căror eficacitate a fost confirmată în numeroase studii clinice. L. rhamnosus GG este utilizat cel mai frecvent pentru a reduce riscul de diaree asociată cu antibiotice și pentru a susține imunitatea. S. boulardii ajută la reducerea duratei diareei în timpul călătoriilor și este utilizat în infecțiile cu Clostridioides difficile și Helicobacter pylori. B. lactis BB-12 este cunoscut pentru îmbunătățirea funcției tractului digestiv la copii și poate întări răspunsul imunitar.

Domenii și mecanisme de acțiune benefice pentru om ale bacteriilor

Când trebuie administrate probioticele

Studiile indică faptul că unele probiotice sunt mai bine tolerate de stomac atunci când sunt administrate împreună cu o masă care conține grăsimi sau imediat înaintea acesteia, deoarece în acest moment pH-ul din stomac crește temporar și mediul devine mai puțin acid, ceea ce favorizează supraviețuirea bacteriilor și ajungerea acestora la destinație, adică în intestine.

În plus, o masă care conține surse de fibre, adică legume și/sau fructe, precum și cereale și/sau nuci sau produse fermentate, cum ar fi kefirul sau murăturile, poate asigura bacteriilor intestinale o doză de prebiotic, adică un nutrient care le permite să crească și să se înmulțească.

De asemenea, este important de menționat că probioticele sunt mai bine administrate în timpul zilei decât seara, deoarece la unele persoane pot provoca balonare și gaze temporare. În timpul tratamentului cu antibiotice, este important să se respecte un interval de cel puțin două ore între administrarea probioticului și a antibioticului.

Surse: 

• Tompkins, T. A., Mainville, I., & Arcand, Y. (2011). The impact of meals on a probiotic during transit through a model of the human upper gastrointestinal tract. Beneficial microbes, 2(4), 295–303. https://doi.org/10.3920/BM2011.0022
• Treven, P., Paveljšek, D., Bogovič Matijašić, B., & Mohar Lorbeg, P. (2024). The Effect of Food Matrix Taken with Probiotics on the Survival of Commercial Probiotics in Simulation of Gastrointestinal Digestion. Foods (Basel, Switzerland), 13(19), 3135. https://doi.org/10.3390/foods13193135