Mediul contemporan, plin de zgomot, ecrane, agitație și informații, poate suprasolicita simțurile și împiedica creierul să intre în stare de repaus. Toate acestea fac ca, chiar și în condiții teoretic calme, organismul să rămână în stare de alertă, iar mecanismele responsabile de relaxare să nu se poată activa pe deplin. Analizele recente ale rezultatelor studiilor indică faptul că unele plante medicinale pot aduce beneficii reale în ameliorarea stărilor de anxietate, stres, teamă, nervozitate sau tensiune emoțională.
![femeie - relaxare]()
- Probleme în menținerea calmului
- Consecințele lipsei de liniște
- Efectele lipsei de calm
- Plante medicinale calmante
- Efectele substanțelor stimulante asupra calmării
Probleme în menținerea calmului
Dificultatea în atingerea stării de calm interior nu rezultă adesea dintr-o singură cauză, ci din factori biologici, psihici și de mediu care se suprapun. Unul dintre principalii vinovați este stresul cronic, care, menținând organismul într-o stare de alertă continuă, perturbă echilibrul sistemului nervos și hormonal.
Cortizolul și GABA
Cortizolul, așa-numitul hormon al stresului (responsabil în mod natural de trezirea dimineața), atunci când se menține la un nivel ridicat pentru o perioadă lungă de timp, poate afecta negativ funcționarea creierului, perturba somnul și crește predispoziția la anxietate. Tulburările sistemului GABA (asociat cu neurotransmițătorul acid gamma-aminobutiric, care este un aminoacid), care este responsabil de inhibarea excitației excesive a neuronilor, joacă de asemenea un rol important. Când activitatea acestui neurotransmițător este prea scăzută, este mai ușor să devii iritabil și anxios și mai greu să te relaxezi profund.
Calitatea somnului și dieta
La acestea se adaugă factorii legați de calitatea somnului - lipsa somnului sau somnul întrerupt influențează instabilitatea emoțională, scad pragul de toleranță la stimuli și îngreunează regenerarea sistemului nervos. De asemenea, dieta este importantă, deoarece deficiențele de magneziu, vitamine din complexul B sau triptofan pot perturba sinteza neurotransmițătorilor, ceea ce se traduce printr-o stare de spirit scăzută și o tensiune mai mare.
De asemenea, excesul de cofeină poate stimula excesiv sistemul nervos, îngreunând calmarea. Factorii psihologici nu sunt nici ei neglijabili. Supraîncărcarea cronică cu responsabilități, lipsa spațiului pentru odihnă sau incapacitatea de a-și controla emoțiile pot, de asemenea, menține starea de tensiune constantă.
Consecințele lipsei de liniște
![femeie - stres]()
Imposibilitatea de a se relaxa eficient și menținerea organismului într-o stare de excitație cronică are o serie de consecințe.
Deteriorarea calității somnului
Unul dintre primele și cele mai frecvente efecte observate este deteriorarea calității somnului. Dificultățile de adormire, trezirile frecvente în timpul nopții sau somnul superficial împiedică creierul să se regenereze complet, ceea ce, la rândul său, intensifică oboseala, iritabilitatea și dificultățile de concentrare în timpul zilei. Sistemul nervos, lipsit de fazele adecvate de odihnă, devine din ce în ce mai reactiv - chiar și stimuli minori pot provoca reacții emoționale puternice, iar toleranța la stres scade semnificativ.
Efectul asupra hormonilor și compoziției sângelui
Un dezechilibru prelungit între excitație și relaxare perturbă și funcționarea sistemului hormonal. Nivelul de cortizol poate rămâne cronic ridicat, ceea ce afectează funcționarea tiroidei, a hormonilor sexuali și poate perturba metabolismul gluco-insulinar.
Sistemul cardiovascular reacționează, de asemenea, la stres. Stimularea frecventă a sistemului simpatic (asociat cu reacția „luptă sau fugi”) crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, ceea ce pe termen lung poate contribui la dezvoltarea hipertensiunii, aterosclerozei sau aritmiei.
Probleme ale sistemului digestiv
Nu sunt lipsite de importanță nici modificările în funcționarea sistemului digestiv. Stresul și lipsa calmului pot afecta compoziția microbiotei intestinale, crescând riscul apariției unor afecțiuni precum sindromul intestinului iritabil, tulburări digestive sau balonare și constipație recurente.
Tensiuni musculare
Mai mult, tensiunea musculară prelungită cauzată de stres, în special în zona gâtului, umerilor și spatelui, crește riscul de dureri și probleme de postură. Durerea cronică agravează și problemele de anxietate și de reglare a stării de spirit.
Efectele lipsei de calm
|
Domeniu
|
Efectele stresului
|
|
Psihic
|
Anxietate, iritabilitate, insomnie, stare depresivă, epuizare
|
|
Hormoni
|
Nivel ridicat de cortizol, tulburări ale ciclului menstrual, scăderea libidoului
|
|
Inimă și vase
|
Hipertensiune, tahicardie, aritmie
|
|
Aparatul digestiv
|
Dureri abdominale, balonare, diaree, sindromul intestinului iritabil, tulburări ale microbiotei
|
|
Mușchi și articulații
|
Tensiune cervicală, dureri de spate, dureri de cap
|
|
Imunitate
|
Infecții, inflamații
|
|
Funcții cognitive
|
Dificultăți de concentrare, scăderea eficienței
|
|
Relații și comportamente
|
Retragere, dificultăți de comunicare; supraalimentare, consumul de substanțe stimulante, evitarea mișcării
|
Plante medicinale calmante
![ceai din plante]()
Lavandă și valeriană
Printre cele mai bine studiate plante cu efect calmant se numără lavanda, care în studiile clinice a redus în mod eficient simptomele anxietății, tensiunii și problemelor de somn. Acțiunea sa este asociată cu influența asupra sistemului GABA, care este responsabil de inhibarea excitației excesive în creier. Un mecanism similar este prezentat de valeriana, utilizată de secole în tulburările de somn și tensiunea nervoasă.
Melisa, mușețel și ashwagandha
Printre plantele mai blânde, dar și bine cunoscute, se numără melisa și mușețelul, adesea întâlnite în amestecuri de plante pentru somn, tensiune sau iritabilitate. Dacă se caută nu numai un efect calmant, ci și unul general fortifiant pe termen lung, merită să se acorde atenție ashwagandhei, o plantă cunoscută din Ayurveda. În studiile efectuate pe oameni, aceasta a demonstrat capacitatea de a atenua efectele stresului cronic, de a îmbunătăți starea de spirit și de a reduce cortizolul, ceea ce se poate traduce printr-o mai mare rezistență psihică.
Passiflora și șofran
Passiflora (pasiflora) și șofranul sunt, de asemenea, analizate din ce în ce mai des. Ambele plante au fost comparate cu medicamente anxiolitice, iar în cazul șofranului, efectul s-a dovedit a fi similar, deși mai bine tolerat de pacienți.
„Șofranul este un condiment destul de scump și uneori greu de găsit. Are multe proprietăți valoroase, care merită cunoscute. În primul rând, îmbunătățește starea de spirit, ameliorează simptomele depresiei și chiar durerile menstruale. În plus, are proprietăți antiinflamatorii, analgezice, scade tensiunea arterială și poate fi util în prevenirea cancerului." Agata Bugorska - Antrenor personal și formator IFAA
Efectele substanțelor stimulante asupra calmării
Alcool
Deși multe persoane consumă alcool, țigări sau medicamente sedative în speranța unei relaxări rapide, efectul acestora aduce în principal o ușurare de scurtă durată, iar pe termen lung poate agrava problemele legate de calmarea și reglarea emoțiilor. Alcoolul poate reduce temporar tensiunea, dar perturbă ritmul natural al somnului, duce la dezechilibrarea neurotransmițătorilor și, în consecință, adesea intensifică anxietatea, iritabilitatea sau senzația de oboseală a doua zi.
Țigările
Fumatul regulat, adesea considerat o modalitate de a descărca stresul, nu are un efect calmant direct asupra sistemului nervos. Nicotina are mai degrabă un efect stimulant, iar efectul de ușurare temporară este asociat în principal cu ameliorarea simptomelor de sevraj nicotinic, ceea ce nu face decât să consolideze mecanismul dependenței.
Medicamente
În cazul medicamentelor calmante, în special cele din grupa benzodiazepinelor, efectul calmant este puternic, dar este asociat cu dezvoltarea rapidă a toleranței. Organismul se obișnuiește cu prezența lor, ceea ce face necesare doze din ce în ce mai mari, iar întreruperea bruscă a tratamentului poate duce la simptome neplăcute, cum ar fi insomnie, tensiune și iritabilitate.
Surse:
- Zhang, W., Yan, Y., Wu, Y., Yang, H., Zhu, P., Yan, F., Zhao, R., Tian, P., Wang, T., Fan, Q., & Su, Z. (2022). Medicinal herbs for the treatment of anxiety: A systematic review and network meta-analysis. Pharmacological research, 179, 106204. https://doi.org/10.1016/j.phrs.2022.106204
- Yeung, K. S., Hernandez, M., Mao, J. J., Haviland, I., & Gubili, J. (2018). Herbal medicine for depression and anxiety: A systematic review with assessment of potential psycho-oncologic relevance. Phytotherapy research : PTR, 32(5), 865–891. https://doi.org/10.1002/ptr.6033
- Alramadhan, E., Hanna, M. S., Hanna, M. S., Goldstein, T. A., Avila, S. M., & Weeks, B. S. (2012). Dietary and botanical anxiolytics. Medical science monitor : international medical journal of experimental and clinical research, 18(4), RA40–RA48. https://doi.org/10.12659/msm.882608
Conținutul este prezentat doar în scop educațional și informativ. Se acordă o atenție deosebită pentru a asigura acuratețea factuală a acestora. Cu toate acestea, ele nu sunt destinate să înlocuiască sfaturile individuale ale unui specialist, adaptate la situația specifică a cititorului.