Manganul – proprietăți, surse, exces și deficit
Manganul este un oligoelement, ale cărui cantități mici sunt esențiale pentru buna funcționare a organismului. Deși compușii săi erau folosiți încă din antichitate pentru colorarea și decolorarea sticlei, manganul metalic a fost izolat abia în secolul al XVIII-lea de către un chimist suedez. În organismul uman, acesta se găsește în principal în oase, dar și în ficat, pancreas și creier. Este furnizat de numeroase produse alimentare, în special de cele puțin prelucrate.
La ce ajută manganul și ce proprietăți are? În ce alimente se găsește manganul? Cele mai bune surse din alimentație Deficitul de mangan – simptome și efecte asupra organismului Excesul de mangan – simptome, cauze și efecte asupra sănătății FAQ – întrebări frecvente despre mangan
La ce ajută manganul și ce proprietăți are?
Manganul este un oligoelement necesar pentru funcționarea enzimelor implicate în metabolismul nutrienților. Contribuie la menținerea unui metabolism energetic normal, adică a proceselor care permit organismului să utilizeze energia din alimente. De asemenea, susține menținerea sănătății oaselor și formarea corectă a țesutului conjunctiv, din care sunt alcătuite, printre altele, tendoanele și cartilajele. Este, de asemenea, un component al superoxiddismutazei, adică al unei enzime care neutralizează anumite forme reactive de oxigen, potențial dăunătoare, care se formează în celule și duc la stresul oxidativ.
În ce alimente se găsește manganul? Cele mai bune surse din alimentație
De obicei, cele mai mari cantități de mangan sunt furnizate de produsele vegetale: cereale integrale, nuci, semințe și leguminoase. Printre sursele bune de mangan se numără, printre altele, fulgii de ovăz, orezul brun, pâinea integrală, alunele și nucile pecan, năutul, lintea și soia. Manganul se găsește, de asemenea, în spanac, ananas, ceai și anumite fructe de pădure.
O porție de aproximativ 30 g de alune prăjite conține aproximativ 1,6 mg de mangan, o jumătate de pahar de orez brun fiert conține aproximativ 1,1 mg, iar aceeași cantitate de năut conține aproximativ 0,9 mg. O jumătate de pahar de terci de ovăz fiert furnizează aproximativ 0,7 mg, în timp ce o ceașcă de ceai negru preparat conține aproximativ 0,5 mg. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit aportul adecvat de mangan pentru adulți la 3 mg pe zi, inclusiv în timpul sarcinii și al alăptării. Totuși, este important de menționat că, de obicei, din tractul digestiv se absoarbe doar aproximativ 1-5% din manganul din alimentație.
Conținutul estimat de mangan în anumite produse alimentare, la 100 g
Conținut de mangan (mg/100 g)
Deficitul de mangan – simptome și efecte asupra organismului
Deficitul de mangan la om apare foarte rar, deoarece acest element este prezent în multe produse consumate zilnic. De asemenea, nu a fost descris un ansamblu de simptome clar definit, care să permită diagnosticarea fiabilă a deficitului doar pe baza simptomelor. Majoritatea datelor provin din studii de mică amploare efectuate pe oameni, din observații privind un aport foarte redus și din experimente pe animale.
În studiile limitate efectuate pe oameni s-a descris o posibilă legătură între aportul insuficient de mangan și modificări cutanate, tulburări de pigmentare a părului, precum și anomalii ale metabolismului lipidelor și carbohidraților. S-a luat în considerare, de asemenea, influența asupra mineralizării oaselor și creșterii copiilor. Acestea sunt, însă, observații cu o valoare diagnostică incertă. Evaluarea aportului de mangan în organism este dificilă. Concentrația acestuia în ser sau în sânge integral nu reflectă în mod fiabil aportul alimentar obișnuit, de aceea aceste determinări nu constituie un test de screening de rutină pentru depistarea deficitului.
Excesul de mangan – simptome, cauze și efecte asupra sănătății
Expunerea excesivă la mangan poate duce la acumularea acestuia în organism și la afectarea sistemului nervos. Cele mai bine documentate cazuri de intoxicație se referă la inhalarea cronică a prafului sau a fumului care conține mangan, printre altele în timpul sudării și al muncii în minerit. Au fost descrise, de asemenea, cazuri de expunere legate de apa potabilă cu o concentrație foarte ridicată a acestui element. Intoxicațiile rezultate din consumul unei alimentații tipice și variate nu sunt bine documentate. Într-o evaluare din 2023, EFSA a indicat 8 mg pe zi ca nivel de consum considerat sigur pentru adulți, incluzând manganul provenit din alimente, apă și suplimente alimentare.
Simptomele unei expuneri excesive pe termen lung pot include tulburări de concentrare și de memorie, schimbări de dispoziție, iritabilitate, mișcări încetinite, tremurături, rigiditate musculară, precum și probleme de mers și de echilibru. În cazurile avansate pot apărea tulburări motorii asemănătoare cu boala Parkinson, dar cu o cauză diferită. Persoanele cu boli hepatice cronice sunt deosebit de expuse riscului de acumulare a manganului. Deficitul de fier poate spori și mai mult absorbția acestuia.
Manganul este necesar organismului pentru un metabolism energetic corect, menținerea sănătății oaselor și protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Surse bune de mangan sunt produsele din cereale integrale, nucile, semințele și leguminoasele. Deficitul de mangan apare foarte rar, de aceea, în cazul unei diete variate, de obicei nu este necesară suplimentarea cu mangan.
FAQ – întrebări frecvente despre mangan
La ce ajută manganul și ce rol are în organism?
Manganul participă la metabolismul nutrienților, contribuie la menținerea sănătății oaselor și la formarea corectă a țesutului conjunctiv. De asemenea, este un component al unei enzime care ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.
În ce alimente se găsește cel mai mult mangan?
Surse bune de mangan sunt nucile, semințele, produsele din cereale integrale și leguminoasele. Conținutul său este deosebit de ridicat în nucile de macadamia, pin și alune, precum și în semințele de chia. Manganul se găsește, de asemenea, în fulgii de ovăz, orezul brun și ceaiul.
De cât mangan are nevoie o persoană pe zi?
Conform EFSA, aportul suficient de mangan pentru adulți este de 3 mg pe zi. Acesta este un nivel orientativ, nu doza de supliment care trebuie luată zilnic.
Care sunt simptomele deficitului de mangan?
Deficitul de mangan este foarte rar și nu prezintă simptome clare care să permită diagnosticarea acestuia. În cadrul unor studii limitate au fost descrise leziuni cutanate, tulburări de pigmentare a părului și anomalii metabolice, dar acestea nu sunt simptome caracteristice exclusiv deficitului de mangan.
Poate deficitul de mangan să provoace probleme osoase?
Manganul participă la procesele legate de menținerea sănătății oaselor și de formarea țesutului conjunctiv. Totuși, acest lucru nu înseamnă că durerile osoase sau articulare indică un deficit de mangan. Astfel de afecțiuni pot avea multe alte cauze.
Se poate produce o supradoză de mangan din alimentație?
Supradozarea cu mangan în cadrul unei diete obișnuite și variate este puțin probabilă. O importanță mai mare o pot avea expunerea profesională excesivă, apa potabilă contaminată sau administrarea nejustificată a preparatelor care conțin mangan.
Ce cantitate de mangan este sigură?
În evaluarea din 2023, EFSA a indicat 8 mg pe zi ca nivel de consum considerat sigur pentru adulți. Această valoare se referă la cantitatea totală de mangan provenită din alimente, apă și suplimente, și nu la doza recomandată pentru consum.
Manganul și magneziul sunt același element?
Nu. Manganul și magneziul sunt două minerale diferite. Manganul este un oligoelement necesar în cantități mici, în timp ce magneziul este un macroelement de care organismul are nevoie în cantități mult mai mari.
Cine ar trebui să fie deosebit de atent la un exces de mangan?
Persoanele cu afecțiuni hepatice cronice ar trebui să fie mai atente, deoarece pot avea dificultăți în eliminarea excesului de mangan. De asemenea, este important să se țină cont de deficitul de fier, care poate crește absorbția acestui element. În astfel de situații, nu se recomandă utilizarea suplimentelor cu mangan fără consultarea unui specialist.
Surse:
Erikson, K. M., & Aschner, M. (2019). Manganese: Its Role in Disease and Health. Metal ions in life sciences, 19, /books/9783110527872/9783110527872-016/9783110527872-016.xml. https://doi.org/10.1515/9783110527872-016 Kippler, M., & Oskarsson, A. (2024). Manganese - a scoping review for Nordic Nutrition Recommendations 2023. Food & nutrition research, 68, 10.29219/fnr.v68.10367. https://doi.org/10.29219/fnr.v68.10367 Magro, G., Laterza, V., Tosto, F., & Torrente, A. (2025). Manganese Neurotoxicity: A Comprehensive Review of Pathophysiology and Inherited and Acquired Disorders. Journal of xenobiotics, 15(2), 54. https://doi.org/10.3390/jox15020054
S-A ADĂUGAT:
27/10/2026
Conținutul este prezentat doar în scop educațional și informativ. Se acordă o atenție deosebită pentru a asigura acuratețea factuală a acestora. Cu toate acestea, ele nu sunt destinate să înlocuiască sfaturile individuale ale unui specialist, adaptate la situația specifică a cititorului.