În ce moment al zilei este cel mai bine să luați probiotice?

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare caracterizate prin absența unui nucleu celular, care este tipic celulelor unor organisme mai complexe, cum ar fi oamenii sau plantele. Ele au diferite forme, pot lua forme sferice, în formă de tijă, în formă de spirală. Dimensiunile lor variază, de obicei, de la câțiva micrometri, deși au fost descoperite și bacterii vizibile cu ochiul liber.

1. Bacterii rele și bune
2. Cercetări asupra bacteriilor
3. Rolul bacteriilor în organism
4. Cercetări privind probioticele
5. Utilizarea optimă a probioticelor

Bacterii rele și bune

Unele bacterii sunt patogene și pot provoca boli, dar multe dintre ele îndeplinesc funcții cheie în ecosisteme și în corpul uman, susținând sănătatea și buna funcționare. Acestea din urmă include probioticele.

Cercetări asupra bacteriilor

Descoperirea bacteriilor datează din secolul al XVII-lea și este asociată cu dezvoltarea microscopiei. A. van Leeuwenhoek, un antreprenor și om de știință olandez, a fost primul care a observat bacteriile în 1676. În acest scop, el a folosit microscoape lucrate manual cu mare precizie, datorită cărora a putut vedea organisme mici într-o picătură de apă.

Rolul bacteriilor în organism

Revoluție în medicină

Înțelegerea rolului bacteriilor în funcționarea corpului uman a început să se dezvolte mult mai târziu, în secolul al XIX-lea. Momentul cheie a fost aplicarea teoriei germenilor bolilor de către Ludwik Pasteur și Robert Koch, care au arătat că multe boli sunt cauzate de bacterii specifice. Acest lucru a dus la o revoluție în medicină și la o înțelegere a importanței igienei în prevenirea bolilor.

Cercetări contemporane asupra microbiomului

Cercetările moderne asupra microbiomului au arătat că bacteriile care locuiesc, de exemplu, în tractul digestiv, piele sau sistemul respirator, sunt fundamentale pentru multe aspecte ale sănătății și funcționării organismului, inclusiv digestia, imunitatea și chiar sănătatea mintală. Acest domeniu de cercetare continuă să crească rapid, descoperind din ce în ce mai multe informații despre interacțiunile complexe dintre bacterii și gazdă.

Cercetări privind probioticele

Administrarea probioticelor 

Descoperirea că administrarea bacteriilor sub formă de supliment poate afecta sănătatea umană este legată de începuturile cercetării probioticelor, care a avut loc la începutul secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Figura cheie în acest domeniu a fost omul de știință E. Metchnikoff, câștigător al Premiului Nobel pentru Medicină în 1908, recunoscut ca părintele științelor imunității înnăscute.

Descoperirea și teoriile lui Metchnikoff 

A avut loc la începutul secolului al XX-lea, când a observat că unele populații rurale din Europa de Est care consumau în mod regulat produse lactate fermentate, cum ar fi iaurtul sau chefirul, au trăit mai mult și au avut mai puține probleme de sănătate. El a presupus că culturile bacteriene vii prezente în aceste produse, în special Lactobacillus, ar putea avea un efect benefic asupra microflorei intestinale și a sănătății generale.

Metchnikoff a teoretizat că administrarea de tulpini specifice de bacterii ar putea schimba compoziția bacteriilor din intestin și ar putea contracara efectele nocive ale bacteriilor putrefactive, despre care a crezut că au contribuit la îmbătrânire și boală. Teoriile sale, deși inițial controversate, au inspirat cercetări suplimentare privind rolul bacteriilor în sănătatea umană și au condus la dezvoltarea probioticelor ca suplimente. 

Microorganismele din alimente

Tabelul: Diverse microorganism din alimente.Utilizarea optima a probioticelor

Utilizarea optimă a probioticelor

Inițial, s-a crezut că administrarea probioticelor pe stomacul gol a fost mai eficientă, deoarece teoretic permite bacteriilor să ajungă mai repede și mai ușor în intestin, unde se pot așeza și funcționa. Administrarea probioticelor pe stomacul gol, de obicei dimineața înainte de micul dejun sau între mese, ar reduce la minimum expunerea acestora la acidul din stomac.

Înainte sau după masă?

Pe de altă parte, unele cercetări mai recente sugerează că administrarea de probiotice după o masă poate fi mai benefică. Masa poate „proteja” probioticele, ajutându-le să supraviețuiască într-un mediu stomacal mai acid.

Răspunsul final la această întrebare depinde de mulți factori, inclusiv tulpina bacteriană specifică și forma în care este administrată. Unele tulpini pot fi mai rezistente la acidul gastric și mai rezistente la agenții externi, indiferent dacă sunt luate pe stomacul gol sau după o masă. Altele pot necesita protecție împotriva alimentelor sau o combinație de prebiotice sau postbiotice și parabiotice. 

Surse:

Mohr AE, Pugh J, O'Sullivan O, Black K, Townsend JR, Pyne DB, Wardenaar FC, West NP, Whisner CM, McFarland LV. Best Practices for Probiotic Research in Athletic and Physically Active Populations: Guidance for Future Randomized Controlled Trials. Front Nutr. 2022 Mar 8;9:809983. doi: 10.3389/fnut.2022.809983. PMID: 35350412; PMCID: PMC8957944.