Cum afectează stresul digestia și poate duce la diaree

Una dintre primele observații directe privind influența emoțiilor asupra digestiei datează încă din secolul al XIX-lea. În 1833, medicul american William Beaumont a descris rezultatele cercetărilor de mai mulți ani ale lui Alexis St. Martin, la care, în urma unei răni prin împușcare, a rămas o fistulă care permitea observarea funcționării stomacului. Beaumont a observat că emoțiile puternice pot modifica secreția de suc gastric și ritmul de golire a stomacului, ceea ce a constituit una dintre cele mai timpurii dovezi ale legăturii dintre starea psihică și funcționarea tractului digestiv.

1. Apariția diareei
2. Efectul stresului asupra diareei
3. Abordarea diareei
4. Întrebări frecvente – cele mai des întâlnite întrebări despre stres și diaree

Apariția diareei

Diareea apare atunci când scaunul conține prea multă apă, iar defecațiile devin mai moi și, de obicei, mai frecvente decât în mod normal. Acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive. Una dintre cele mai frecvente cauze o reprezintă infecțiile tractului digestiv provocate de viruși, bacterii sau paraziți. Unele microorganisme afectează mucoasa intestinală, iar altele produc toxine care sporesc secreția de apă și electroliți în interiorul intestinului.

Diareea poate fi asociată și cu alimentația. Dacă o parte din substanțele nutritive nu este digerată sau absorbită corespunzător, aceasta rămâne în intestin și reține apa în interiorul acestuia. Un astfel de mecanism poate apărea, printre altele, în cazul intoleranței la lactoză sau al consumului de cantități mari de anumiți polioli. Scaunele moi pot apărea, de asemenea, după consumul de alimente contaminate, cantități excesive de alcool, doze mari de cofeină sau produse la care persoana respectivă reacționează cu o sensibilitate deosebită.

Diareea se numără, printre altele, printre posibilele efecte adverse ale anumitor antibiotice, preparate pe bază de magneziu, medicamente laxative și ale unei părți din medicamentele utilizate în tratarea bolilor cronice. Cauza scaunelor moi cronice sau recurente poate fi, de asemenea, reprezentată de afecțiuni ale tractului digestiv sau de tulburări ale interacțiunii intestin-creier. Ritmul de funcționare al intestinelor este influențat nu doar de mese, infecții sau medicamente, ci și de sistemul nervos. Unul dintre factorii care pot modifica temporar motilitatea și secreția în tractul digestiv este stresul.

Influența stresului asupra diferitelor părți ale tractului digestiv

Efectul stresului asupra diareei

Stresul brusc declanșează în organism o reacție menită să-l pregătească pentru o acțiune rapidă. În acest moment, funcționarea sistemului nervos și secreția de hormoni se modifică, iar efectele pot fi resimțite și la nivelul stomacului și intestinelor. La unele persoane, stomacul începe să funcționeze mai lent, iar intestinele mai repede. Conținutul alimentar se deplasează atunci mai repede, ceea ce face ca organismul să aibă mai puțin timp să recupereze apa din acesta. Acest lucru poate duce la o nevoie bruscă de a merge la toaletă, la vizite mai frecvente la toaletă și, uneori, chiar la diaree.

Stresul poate, de asemenea, să facă intestinele mai sensibile. Mișcările lor normale pot fi atunci resimțite ca senzație de plinătate, spasme, dureri abdominale sau nevoia bruscă de a se defeca. Astfel de simptome apar mai frecvent la persoanele cu sindromul intestinului iritabil.

Stresul cronic poate perturba pe termen lung ritmul de funcționare al tractului digestiv, poate influența cantitatea de lichide secretate și poate crește sensibilitatea intestinelor. Se studiază, de asemenea, legătura acestuia cu microbiota intestinală, deși aceste relații nu sunt simple. La o persoană, tensiunea prelungită poate fi asociată cu diareea, la alta cu constipația, iar uneori ambele probleme apar alternativ. Stresul poate fi, așadar, unul dintre factorii care agravează diareea, dar nu este întotdeauna cauza principală a acesteia.

Abordarea diareei

Diareea poate duce în primul rând la deshidratare și la pierderea de electroliți, precum sodiul și potasiul, ceea ce poate provoca slăbiciune, amețeli, crampe musculare și tulburări cardiace. Este deosebit de periculoasă la copiii mici, la persoanele în vârstă și la cei cu boli cronice, precum și atunci când persistă mult timp, este foarte intensă sau este însoțită de febră, sânge în scaun sau dureri abdominale puternice.

În cazul diareei, de obicei se recomandă o dietă ușoară, bine tolerată, bazată pe mese simple, însoțită de o hidratare adecvată. Se pot consuma, printre altele, orez, cartofi fierți, banane, pâine din grâu, morcovi fierți, supe ușoare și carne slabă, atâta timp cât sunt bine tolerate.

„Stresul nu rămâne doar în minte. Sistemul nervos și tractul digestiv comunică constant, de aceea tensiunea puternică poate accelera, la unele persoane, activitatea intestinală, poate crește nevoia de a defeca și poate agrava diareea. Totuși, acest lucru nu înseamnă că problemele intestinale recurente trebuie atribuite automat stresului.” Anna Zięba – Dieteticiană

Întrebări frecvente – cele mai des întâlnite întrebări despre stres și diaree

Stresul poate provoca într-adevăr diaree?

Da. Stresul intens poate afecta sistemul nervos care reglează funcționarea tractului digestiv. La unele persoane, acest lucru duce la accelerarea motilității intestinului gros, la o nevoie crescută de a defeca și la apariția scaunelor moi. Reacția este însă individuală – stresul poate provoca și constipație, greață sau dureri abdominale.

De ce simt nevoia să merg la toaletă înaintea unui eveniment important?

O situație stresantă activează mecanismele responsabile de reacția organismului la o amenințare. În acest moment, se modifică și funcționarea tractului digestiv. Intestinul gros poate începe să se contracte mai intens, de aceea, înaintea unui examen, a unei prezentări în public, a unei competiții sau a unei întâlniri importante, poate apărea o nevoie urgentă de a merge la toaletă.

Cât timp poate dura diareea cauzată de stres?

Nu există o durată precisă. La unele persoane, simptomele apar doar în momente de tensiune puternică și dispar rapid, în timp ce la altele reapar în perioadele de stres cronic. Totuși, diareea de lungă durată sau care revine frecvent nu trebuie considerată automat ca fiind „nervoasă”, deoarece poate avea o altă cauză.

Poate stresul să agraveze sindromul intestinului iritabil?

Da. Sindromul intestinului iritabil (IBS, din engleză Irritable Bowel Syndrome) face parte din tulburările de interacțiune între intestin și creier. Stresul și emoțiile puternice pot agrava, la unele persoane, durerile abdominale, modificarea ritmului defecării, diareea sau constipația.

Ce să mănânci în cazul diareei provocate de stres?

Cel mai important este o hidratare adecvată. Mesele trebuie să fie simple și ușor de digerat. Puteți alege, printre altele, orez, cartofi fierți, pâine din grâu, banane, morcovi fierți, supe ușoare sau carne slabă. Nu este nevoie să vă înfometați, dar merită să limitați temporar consumul produselor care, în cazul dumneavoastră, agravează simptomele.

Cafeaua poate agrava diareea în timpul stresului?

Da. La unele persoane, cofeina stimulează activitatea intestinală. Dacă stresul este deja însoțit de o motilitate crescută a tractului digestiv, o cantitate mare de cafea sau de alte băuturi care conțin cofeină poate spori și mai mult nevoia de a defeca.

Este necesară suplimentarea cu electroliți în cazul diareei?

În cazul diareei severe, odată cu apa se pierd și electroliți, în special sodiu și potasiu. În acest moment, hidratarea adecvată capătă o importanță deosebită. În cazul unei pierderi mai mari de lichide, se utilizează soluții de rehidratare orale cu compoziția adecvată.

Când diareea nu trebuie pusă pe seama stresului?

Este necesară consultarea unui medic în special în cazul diareei de lungă durată sau recurente, precum și în cazul în care aceasta este însoțită de sânge în scaun, febră mare, dureri abdominale intense, simptome evidente de deshidratare, slăbiciune sau pierdere involuntară în greutate. Stresul poate agrava afecțiunile intestinale, dar nu ar trebui considerat automat ca fiind cauza acestora, fără a lua în considerare și alte posibilități.

Surse:

• Tache, Y., Larauche, M., Yuan, P. Q., & Million, M. (2018). Brain and Gut CRF Signaling: Biological Actions and Role in the Gastrointestinal Tract. Current molecular pharmacology, 11(1), 51–71. https://doi.org/10.2174/1874467210666170224095741
• Mönnikes, H., Tebbe, J. J., Hildebrandt, M., Arck, P., Osmanoglou, E., Rose, M., Klapp, B., Wiedenmann, B., & Heymann-Mönnikes, I. (2001). Role of stress in functional gastrointestinal disorders. Evidence for stress-induced alterations in gastrointestinal motility and sensitivity. Digestive diseases (Basel, Switzerland), 19(3), 201–211. https://doi.org/10.1159/000050681
• Chang, Y. M., El-Zaatari, M., & Kao, J. Y. (2014). Does stress induce bowel dysfunction?. Expert review of gastroenterology & hepatology, 8(6), 583–585. https://doi.org/10.1586/17474124.2014.911659