Siguranța silicei depinde de forma acesteia, de cantitate și de modul de expunere. În 2024, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că utilizarea aditivului E551 în produsele și cantitățile evaluate nu ridică îngrijorări cu privire la siguranța consumatorilor. Cu toate acestea, s-a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare privind cele mai mici particule de silice. Cel mai mare risc îl reprezintă inhalarea pe termen lung a prafului de silice cristalină, care crește riscul de silicoză, de boală pulmonară obstructivă cronică și de cancer pulmonar. Acest lucru se referă în primul rând la expunerea profesională, de exemplu în timpul prelucrării materialelor de construcții.
„Silica este unul dintre cele mai răspândite compuși minerali de pe Pământ și, în același timp, un component al multor produse de uz cotidian. O regăsim în sticlă, cosmetice, medicamente și alimente. Siguranța sa depinde însă de forma sub care se prezintă și de modul de contact cu organismul. Aditivul alimentar E551 este una, iar praful de silice cristalină inhalat la locul de muncă este cu totul altceva.” Łukasz Domeracki – nutriționist
FAQ – întrebări frecvente despre silice
Ce este silicea?
Silicea, adică dioxidul de siliciu (SiO₂), este un compus chimic format din siliciu și oxigen. Se găsește în stare naturală, printre altele, în nisip, cuarț și roci. Poate avea forma de cristale, pulbere fină sau granule poroase.
La ce se folosește silicea?
Silicea este utilizată la producția de sticlă, ceramică, beton și fibre optice. De asemenea, este un ingredient al produselor cosmetice, al pastelor de dinți, al comprimatelor și al anumitor produse alimentare. Sub formă de gel de silice, absoarbe umezeala din mediul înconjurător.
Ce înseamnă E551 pe eticheta produsului?
E551 este dioxidul de siliciu utilizat ca aditiv alimentar. Rolul său principal este de a preveni aglomerarea produselor pulverulente, de exemplu a anumitor condimente și amestecuri sub formă de pulbere.
Este dăunătoare silicea din alimente?
Conform evaluării EFSA din 2024, utilizarea E551 în condițiile evaluate nu ridică îngrijorări cu privire la siguranța consumatorilor. Autoritatea a subliniat însă necesitatea unor cercetări suplimentare, în special asupra celor mai mici particule de silice.
De ce se adaugă silicea în produsele cosmetice?
Silicea poate absorbi excesul de sebum, reduce strălucirea pielii și îmbunătăți consistența produselor cosmetice. De aceea, este utilizată, printre altele, în pudre și fonduri de ten. Anumite variante ale acesteia îndeplinesc, de asemenea, rolul de ingrediente abrazive în pastele de dinți.
Sila și siliciul sunt același lucru?
Nu. Siliciul este un element chimic, iar sila este compusul său cu oxigenul. Aceste denumiri sunt adesea confundate, dar nu se referă la aceeași substanță. De asemenea, nu trebuie să se confunde prezența silei într-un supliment cu un efect benefic confirmat asupra sănătății.
Este periculos praful de silice?
Da, în special în cazul inhalării pe termen lung a prafului fin de silice cristalină. O astfel de expunere poate duce la silicoză și poate crește riscul de boli pulmonare grave, inclusiv cancerul pulmonar. Riscul vizează în primul rând anumite activități din domeniul construcțiilor și al industriei.
Ce conțin pliculețele cu inscripția „silica gel”?
Este vorba de un gel de siliciu care absoarbe umezeala și protejează produsele împotriva efectelor acesteia. Pliculețele se pun, printre altele, în cutiile cu încălțăminte și aparate electronice. Nu sunt destinate consumului și trebuie păstrate la îndemâna copiilor mici.
Siliciul din suplimente îmbunătățește starea pielii, a părului și a unghiilor?
Simpla prezență a siliciului într-un supliment nu înseamnă că produsul îmbunătățește în mod eficient starea pielii, a părului sau a unghiilor. Sursele prezentate descriu în primul rând proprietățile, aplicațiile tehnologice și siguranța acestuia, și nu eficacitatea confirmată a unor astfel de suplimente.
Sursă:
- Mebert, A. M., Baglole, C. J., Desimone, M. F., & Maysinger, D. (2017). Nanoengineered silica: Properties, applications and toxicity. Food and chemical toxicology : an international journal published for the British Industrial Biological Research Association, 109(Pt 1), 753–770. https://doi.org/10.1016/j.fct.2017.05.054
- EFSA Panel on Food Additives and Flavourings (FAF), Younes, M., Aquilina, G., Castle, L., Degen, G., Engel, K. H., Fowler, P., Frutos Fernandez, M. J., Fürst, P., Gürtler, R., Husøy, T., Manco, M., Mennes, W., Moldeus, P., Passamonti, S., Shah, R., Waalkens-Berendsen, I., Wright, M., Andreoli, C., Bastos, M., … Gundert-Remy, U. (2024). Re-evaluation of silicon dioxide (E 551) as a food additive in foods for infants below 16 weeks of age and follow-up of its re-evaluation as a food additive for uses in foods for all population groups. EFSA journal. European Food Safety Authority, 22(10), e8880. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2024.8880
- Morais, R. P., Hochheim, S., de Oliveira, C. C., Riegel-Vidotti, I. C., & Marino, C. E. B. (2022). Skin interaction, permeation, and toxicity of silica nanoparticles: Challenges and recent therapeutic and cosmetic advances. International journal of pharmaceutics, 614, 121439. https://doi.org/10.1016/j.ijpharm.2021.121439