Retinolul este o formă de vitamina A, un compus chimic esențial pentru organismul uman. Este liposolubil, ceea ce înseamnă că nu se amestecă cu apa, dar se dizolvă bine în uleiuri. În forma sa pură, este un lichid gros, gălbui, cu un miros caracteristic. Este foarte sensibil la lumină, oxigen și temperaturi ridicate, astfel încât își pierde ușor proprietățile dacă nu este protejat corespunzător. Poate fi utilizat atât pe cale orală, cât și pe piele, dar nu de către toată lumea.
![Retinolul - femeie cu o capsulă]()
- Prezența retinolului
- Beta-carotenul și retinolul
- Acțiunea retinolului
- Efectele deficitului de retinol
- Suplimentarea cu retinol
- Utilizarea retinolului
Prezența retinolului
Retinolul este prezent în mod natural în organismul uman, unde reprezintă una dintre formele de bază ale vitaminei A. Se găsește în principal în ficat, care acționează ca un depozit pentru această vitamină, acumulând-o sub formă de esteri de retinil. Cantități mai mici de retinol se găsesc și în țesutul adipos, rinichi și plămâni, iar prezența sa poate fi detectată și în plasma sanguină, unde circulă legat de o proteină de transport.
Organismul nu poate produce retinol singur, așa că trebuie să-l obțină din alimente. Se găsește exclusiv în produse de origine animală, cum ar fi ficatul, peștele gras, gălbenușurile de ou, untul și produsele lactate cu conținut ridicat de grăsimi. Produsele vegetale nu conțin retinol pur, dar conțin compuși numiți carotenoizi, în principal beta-caroten, pe care organismul îl poate transforma în vitamina A, după cum este necesar.
Beta-carotenul și retinolul
![morcov - beta-caroten]()
Procesul de transformare a beta-carotenului în retinol are loc în peretele intestinului subțire, unde enzimele descompun molecula de beta-caroten în două molecule de retinol. Eficiența acestei conversii este destul de scăzută și depinde de mulți factori, cum ar fi cantitatea de grăsime din alimentație, starea de sănătate a intestinelor și diferențele genetice individuale. Din acest motiv, au fost introduși factori speciali de conversie pentru a ajuta la determinarea cantității de carotenoizi care trebuie consumată pentru a obține echivalentul unei doze specifice de vitamina A.
Cât retinol și cât beta-caroten?
În prezent, se utilizează o unitate numită RAE (echivalenți de activitate retinol), în care 1 microgram de retinol corespunde la 12 micrograme de beta-caroten din alimente sau 24 micrograme de alți carotenoizi convertiți în vitamina A, cum ar fi alfa-carotenul sau beta-criptoxantina. Aceasta înseamnă că organismul trebuie să consume de câteva ori mai mult beta-caroten decât retinol pentru a obține același efect biologic.
Ficatul de vită – o sursă bogată de retinol
Pentru a ilustra acest lucru, 100 de grame de ficat de vită furnizează în medie aproximativ 9.000-10.000 micrograme de retinol, ceea ce depășește semnificativ necesarul zilnic pentru un adult. Pentru a obține aceeași cantitate de vitamina A din beta-caroten, ar trebui să consumați aproximativ 1,2 kilograme de morcovi crudi sau aproximativ un kilogram de spanac fiert.
Acțiunea retinolului
Retinolul participă la procesele legate de vederea normală, deoarece este o componentă a pigmentului vizual rodopsină, necesar pentru recepționarea stimulilor luminoși în retina ochiului. Prezența sa este necesară și pentru menținerea stării corespunzătoare a epiteliului, adică a țesuturilor care acoperă suprafața pielii și a membranelor mucoase din tractul respirator, digestiv și urogenital.
„Deficitul de vitamina A poate contribui la persistența leziunilor cutanate și a inflamațiilor. Utilizarea suplimentelor orale și a cremei cu vitamina A aplicată pe leziunile cutanate se completează reciproc.” Tomasz Maciołek – Fizioterapeut și dietetician
Retinolul joacă, de asemenea, un rol important în reglarea diviziunii și diferențierii celulare, ceea ce îl face important pentru creșterea, dezvoltarea și regenerarea țesuturilor. Contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar și a proceselor reproductive atât la femei, cât și la bărbați.
Efectele deficitului de retinol
Deficitul de retinol duce la tulburări în multe organe și sisteme. Primul simptom este afectarea vederii după lăsarea întunericului, cunoscută sub numele de orbire nocturnă. În timp, conjunctiva și corneea se usucă, ceea ce poate provoca leziuni și, în cazuri grave, poate duce chiar la orbire.
Deficitul de vitamina A se manifestă și prin uscarea pielii, descuamare și tendință la keratoză a epidermei. Poate duce la scăderea imunității, vindecarea mai lentă a rănilor, tulburări de creștere la copii și probleme de fertilitate. Deficitul prelungit provoacă modificări grave ale epiteliului organelor interne, crescând susceptibilitatea la infecții și boli.
Conținutul estimat de retinol în unele surse
|
Sursă
|
Conținut de vitamina A (µg retinol / 100 g)
|
|
Ficat de vită
|
9000 - 11000 µg
|
|
Unt
|
650 - 800 µg
|
|
Ou întreg
|
140 - 180 µg
|
|
Lapte integral
|
35 - 50 µg
|
Suplimentarea cu retinol
Studiile efectuate pe oameni arată că cele mai mari beneficii ale suplimentării cu vitamina A se observă la persoanele cu risc de deficit și la copiii născuți prematur, la care administrarea acesteia poate îmbunătăți semnificativ starea de sănătate. La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 59 de luni, suplimentarea regulată a fost asociată cu o mortalitate mai scăzută și mai puține decese cauzate de diaree, precum și cu infecții mai ușoare. La copiii născuți prematur, suplimentarea cu vitamina A a redus riscul de probleme respiratorii și leziuni retiniene, ceea ce s-a tradus printr-un prognostic mai bun și mai puține complicații respiratorii. Cele mai fiabile efecte au fost observate după administrarea intramusculară, deși formele orale au oferit, de asemenea, unele beneficii.
În cazul bolilor infecțioase, s-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina A ajută la ameliorarea evoluției infecției și susține regenerarea organismului, în special în cazul unei deficiențe, deoarece cererea pentru această vitamină crește semnificativ în timpul bolii. La adulții cu niveluri normale de vitamina A, efectele sunt mai mici, dar unele studii sugerează că aceasta poate avea un efect benefic asupra sistemului imunitar și poate reduce ușor markerii inflamației.
Utilizarea retinolului
La adulții sănătoși, suplimentele care conțin retinol trebuie utilizate pe baza unei analize a dietei și a stării de sănătate. Dozele recomandate obișnuite se încadrează în necesarul zilnic, adică aproximativ 700-900 micrograme de RAE, iar cantități mai mari pot fi utilizate numai pentru o perioadă scurtă de timp, de preferință sub supraveghere medicală. Retinolul se administrează cel mai bine împreună cu o masă care conține grăsimi și nu trebuie combinat cu preparate pe bază de vitamina A, cum ar fi multivitaminele sau uleiul de ficat de cod.
Suplimentele nu trebuie utilizate de femeile însărcinate sau care intenționează să rămână însărcinate, deoarece excesul de retinol poate fi dăunător pentru fătul în dezvoltare. De asemenea, se recomandă prudență persoanelor cu boli hepatice sau renale și celor care iau medicamente care afectează metabolismul vitaminei A, cum ar fi izotretinoina (utilizată pentru tratarea acneei).
Surse:
- Glasziou, P. P., & Mackerras, D. E. (1993). Vitamin A supplementation in infectious diseases: a meta-analysis. BMJ (Clinical research ed.), 306(6874), 366–370. https://doi.org/10.1136/bmj.306.6874.366
- Ding, Y., Chen, Z., & Lu, Y. (2021). Vitamin A supplementation prevents the bronchopulmonary dysplasia in premature infants: A systematic review and meta-analysis. Medicine, 100(3), e23101. https://doi.org/10.1097/MD.0000000000023101
- Huang, L., Zhu, D., & Pang, G. (2021). The effects of early vitamin A supplementation on the prevention and treatment of bronchopulmonary dysplasia in premature infants: a systematic review and meta-analysis. Translational pediatrics, 10(12), 3218–3229. https://doi.org/10.21037/tp-21-496
- Imdad, A., Mayo-Wilson, E., Haykal, M. R., Regan, A., Sidhu, J., Smith, A., & Bhutta, Z. A. (2022). Vitamin A supplementation for preventing morbidity and mortality in children from six months to five years of age. The Cochrane database of systematic reviews, 3(3), CD008524. https://doi.org/10.1002/14651858.CD008524.pub4
- Phattraprayoon, N., Ungtrakul, T., Soonklang, K., & Susantitaphong, P. (2022). Oral vitamin A supplementation in preterm infants to improve health outcomes: A systematic review and meta-analysis. PloS one, 17(4), e0265876. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0265876
Conținutul este prezentat doar în scop educațional și informativ. Se acordă o atenție deosebită pentru a asigura acuratețea factuală a acestora. Cu toate acestea, ele nu sunt destinate să înlocuiască sfaturile individuale ale unui specialist, adaptate la situația specifică a cititorului.