Nasul înfundat fără secreții nazale

Nasul înfundat nu înseamnă întotdeauna că în cavitățile nazale se află o cantitate mare de secreții. Senzația de înfundare poate rezulta în primul rând din umflarea mucoasei sau din îngustarea spațiului prin care trece aerul. În secolul al XIX-lea au fost descriși numeroși factori care pot bloca pasajul sinusal, iar astăzi se știe că nasul înfundat fără o rinoree evidentă poate avea cauze atât alergice și iritante, cât și anatomice, hormonale sau chiar medicamentoase.

femeie – nas înfundat

Nasul înfundat fără secreții nazale
Remedii pentru nasul înfundat fără secreții nazale
FAQ – întrebări frecvente

Edemul mucoasei nazale și alergiile

Una dintre cele mai frecvente cauze ale blocării fluxului de aer prin căile respiratorii superioare este edemul mucoasei nazale. Țesuturile din interiorul nasului sunt puternic vascularizate și își pot mări volumul sub influența diverselor stimuli, de aceea nasul poate părea complet înfundat, chiar dacă nu există secreții vizibile. Acest lucru se întâmplă, printre altele, în cazul rinitei alergice. Contactul cu polenul, acarienii din praful de casă, părul animalelor sau alți alergeni poate provoca edem, strănut, mâncărime nazală și agravarea obstrucției nazale. Totuși, secreția nazală nu apare neapărat la fiecare persoană cu aceste simptome, nici la fiecare exacerbare a alergiei.

Rinita nealergică, mâncărurile picante și alcoolul

Simptome similare pot fi provocate de rinita nealergică. În acest caz, simptomele nu rezultă dintr-o reacție la un alergen specific, ci pot apărea după contactul cu fumul de țigară, gazele de eșapament, mirosurile intense, aerosolii, substanțele chimice, aerul foarte rece sau uscat sau după o schimbare bruscă de temperatură. La unele persoane, alcoolul sau mâncărurile picante agravează, de asemenea, congestia nazală. Mucoasa sensibilă reacționează atunci prin dilatarea vaselor sanguine și umflare, chiar dacă producția de mucus rămâne redusă.

Cauze anatomice, polipi și amigdală mărită

Cauzele anatomice constituie o categorie distinctă. Deviația septului nazal poate provoca dificultăți de respirație permanente sau periodice, adesea mai pronunțate pe o singură parte. Fluxul de aer poate fi limitat și de polipii nazali, de hipertrofia cornetelor nazale și, în special la copii, de amigdalele faringiene mărite. O caracteristică poate fi intensificarea congestiei în poziția culcată, deoarece irigarea cu sânge a mucoasei se modifică odată cu poziția corpului. Obstrucția unilaterală persistentă necesită o evaluare medicală.

Utilizarea excesivă a anumitor picături și spray-uri, precum și alte cauze

Nasul înfundat poate fi, de asemenea, consecința utilizării prea îndelungate a anumitor picături și spray-uri care contractează vasele sanguine ale mucoasei. După câteva zile de utilizare regulată, se poate dezvolta așa-numita rinită medicamentoasă, în care, după încetarea acțiunii preparatului, obstrucția revine sau devine mai intensă. De asemenea, anumite medicamente utilizate pentru alte afecțiuni (de exemplu, în cazul disfuncției erectile la bărbați) pot influența permeabilitatea nazală. Este necesară consultarea unui medic în special în cazul unei obstrucții care persistă timp de mai multe săptămâni, care este în mod evident unilaterală sau asociată cu sângerări frecvente, dureri faciale, tulburări ale mirosului sau probleme de respirație în timpul somnului.

Condițiile din încăpere

Cauza poate fi reprezentată și de condițiile din încăpere. Aerul uscat și puternic încălzit favorizează uscarea și iritarea mucoasei. Poate apărea senzația de nas „înfundat”, arsură, cruste sau sângerări periodice, deși nu există o secreție apoasă tipică. Interesant este faptul că obstrucția nazală poate fi asociată și cu modificări hormonale. Aceasta poate apărea, printre altele, în timpul sarcinii, iar la unele persoane se modifică și în funcție de ciclul hormonal. Anumite afecțiuni, inclusiv tulburările funcționale ale tiroidei, pot coexista, de asemenea, cu afecțiuni nazale cronice.

Remedii casnice pentru nasul înfundat – metode cu cele mai mari limitări

Metoda	Principalul dezavantaj
Inhalații deasupra apei clocotite	Risc de arsuri
Uleiuri esențiale aplicate în nas	Risc de iritare a mucoasei
Utilizarea îndelungată a aerosolilor decongestionanți	Posibilă rinită medicamentoasă
Clătirea nasului cu apă de la robinet	Risc de infecție
Umidificarea excesivă a aerului	Favorizează dezvoltarea mucegaiului

Remedii pentru nasul înfundat fără secreții nazale

Femeie – nas înfundat

Soluția salină și spălarea nazală

Una dintre cele mai simple metode este utilizarea unei soluții saline nazale. Un spray gata preparat cu soluție salină poate hidrata mucoasa și ajuta la îndepărtarea impurităților fine, a alergenilor și a secrețiilor uscate. O altă opțiune este spălarea nasului cu o soluție adecvată de sare. Pentru această procedură nu trebuie folosită apa direct de la robinet. Este mai sigur să se utilizeze apă sterilă sau distilată, respectiv apă fiartă și răcită în prealabil. Dispozitivul de irigare trebuie spălat cu atenție după utilizare și lăsat să se usuce.

Umidificatoare de aer

Dacă problema se agravează în încăperile uscate, poate fi utilă reducerea uscăciunii aerului. Umidificatorul trebuie însă spălat regulat (la fiecare 2-3 zile) și apa din acesta trebuie schimbată conform instrucțiunilor producătorului, deoarece un aparat neglijat poate fi o sursă de microorganisme. În încăperile umede și foarte prăfuite, precum și în zonele urbane cu trafic intens, merită să luați în considerare utilizarea unui purificator de aer cu filtru HEPA (din eng. high-efficiency particulate air filters). Un duș cald poate fi perceput ca o ușurare temporară, deoarece aerul umed reduce senzația de uscăciune a mucoasei.

În cazul suspiciunii de alergie

În cazul suspiciunii de alergie, este important să se limiteze contactul cu factorul care provoacă simptomele. În perioada cu concentrații ridicate de polen, după întoarcerea acasă, vă puteți spăla fața și părul, vă puteți schimba hainele și nu trebuie să uscați rufele afară. În cazul alergiei la acarieni, este utilă spălarea regulată a lenjeriei de pat și limitarea acumulării de praf în dormitor. Dacă congestia apare după contactul cu fumul, parfumurile, odorizantele de cameră sau produsele de curățare, cel mai bine este să limitați expunerea la factorul declanșator.

Poziția în timpul somnului

Merită, de asemenea, să acordați atenție poziției pe care o adoptați în timpul somnului. La unele persoane, statul întins complet pe spate intensifică senzația de nas înfundat, de aceea o ușoară ridicare a părții superioare a trunchiului poate reduce disconfortul nocturn. Consumul unei cantități adecvate de lichide ajută la menținerea unei hidratări corespunzătoare a organismului și a mucoaselor, dar simpla creștere a consumului de apă nu constituie un tratament pentru congestia nazală cronică.

De asemenea, nu există dovezi fiabile care să susțină că uleiurile esențiale, usturoiul sau alte remedii casnice populare ar elimina cauza congestiei nazale. Uleiurile esențiale nu trebuie introduse direct în nas și nici inhalate în concentrații prea mari, deoarece pot irita mucoasa. Inhalările deasupra unui vas cu apă clocotită nu sunt necesare și prezintă riscul de arsuri.

"Nasul înfundat fără secreții nazale nu înseamnă neapărat o infecție. Adesea, problema este reprezentată de umflarea mucoasei provocată de alergii, aerul uscat sau substanțe iritante, iar uneori cauza o reprezintă polipii, devierea septului nazal sau utilizarea prelungită a spray-urilor decongestionante. Dacă obstrucția persistă mult timp sau afectează în principal o singură parte a nasului, merită să se caute cauza specifică a acesteia.” Anna Zięba – Dieteticiană

FAQ – întrebări frecvente

De ce am nasul înfundat, dar nu am secreții nazale?

Senzația de nas înfundat poate fi cauzată de umflarea mucoasei, și nu de acumularea de secreții. Printre cauze se numără alergiile, aerul uscat sau rece, fumul și mirosurile intense, precum și problemele anatomice.

Nasul înfundat fără secreții nazale poate fi un simptom al alergiei?

Da. Rinaita alergică poate provoca umflarea mucoasei și obstrucția nazală. Secrețiile nazale nu apar neapărat la fiecare exacerbare a alergiei.

De ce se înfundă nasul mai ales noaptea?

Poziția culcată poate modifica irigarea cu sânge a mucoasei și poate accentua senzația de obstrucție. La unele persoane, ridicarea ușoară a părții superioare a trunchiului în timpul somnului poate reduce disconfortul.

Soluția salină ajută în cazul nasului înfundat?

Spray-ul cu soluție salină poate hidrata mucoasa și poate ajuta la îndepărtarea alergenilor, a impurităților și a secrețiilor uscate. Se pot utiliza, de asemenea, soluții pregătite corespunzător pentru irigarea nazală.

Se poate clăti nasul cu apă de la robinet?

Nu trebuie să folosiți pentru irigare apă obișnuită direct de la robinet. În text se recomandă apa sterilă sau distilată, fie apa fiartă și răcită în prealabil.

Se pot folosi pe termen lung picăturile și spray-urile decongestionante nazale?

Unele preparate care reduc umflarea mucoasei sunt destinate exclusiv utilizării pe termen scurt. Abuzul acestora poate duce la rinită medicamentoasă și la o congestie recurentă sau chiar mai puternică.

Aerul uscat poate provoca congestie nazală?

Da. Aerul puternic încălzit și uscat poate usca și irita mucoasa. Pe lângă senzația de congestie, pot apărea arsuri, cruste și sângerări ocazionale.

Este inhalarea deasupra apei fierbinți o metodă bună pentru nasul înfundat?

Inhalările deasupra unui vas cu apă clocotită nu sunt necesare și prezintă riscul de arsuri. O metodă mai sigură de a reduce senzația de uscăciune poate fi, de exemplu, un duș cald.

Când ar trebui să ne îndreptăm către medic în cazul unui nas înfundat fără secreții nazale?

Este necesară consultarea unui medic în special în cazul unei obstrucții care persistă timp de mai multe săptămâni, care este în mod evident unilaterală sau asociată cu sângerări frecvente, dureri faciale, tulburări ale mirosului sau probleme de respirație în timpul somnului.

Surse:

Hellings, P. W., Klimek, L., Cingi, C., Agache, I., Akdis, C., Bachert, C., Bousquet, J., Demoly, P., Gevaert, P., Hox, V., Hupin, C., Kalogjera, L., Manole, F., Mösges, R., Mullol, J., Muluk, N. B., Muraro, A., Papadopoulos, N., Pawankar, R., Rondon, C., … Fokkens, W. J. (2017). Non-allergic rhinitis: Position paper of the European Academy of Allergy and Clinical Immunology. Allergy, 72(11), 1657–1665. https://doi.org/10.1111/all.13200
Seidman, M. D., Gurgel, R. K., Lin, S. Y., Schwartz, S. R., Baroody, F. M., Bonner, J. R., Dawson, D. E., Dykewicz, M. S., Hackell, J. M., Han, J. K., Ishman, S. L., Krouse, H. J., Malekzadeh, S., Mims, J. W., Omole, F. S., Reddy, W. D., Wallace, D. V., Walsh, S. A., Warren, B. E., Wilson, M. N., … Guideline Otolaryngology Development Group. AAO-HNSF (2015). Clinical practice guideline: Allergic rhinitis. Otolaryngology--head and neck surgery : official journal of American Academy of Otolaryngology-Head and Neck Surgery, 152(1 Suppl), S1–S43. https://doi.org/10.1177/0194599814561600
Rabago, D., & Zgierska, A. (2009). Saline nasal irrigation for upper respiratory conditions. American family physician, 80(10), 1117–1119.